Debitul Dunării se apropie de nivelul periculos pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Debitul Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) era, ieri, de 2.700 de metri cubi pe secundă, cu mult sub media multianuală a lunii august, de 4.300 de metri cubi pe secundă. Potrivit Institului de Hidrologie, în 17 august, debitul va fi de 2.400 de metri cubi pe secundă, un nivel apropiat de cel de la care funcţionarea Centralei Nucleare de la Cernavodă este în pericol. La 2.000 de metri pe secundă la Baziaş, şi sub acest debit, centrala se închide automat, pentru că nu există suficientă apă în bazinul Centralei pentru răcirea reactoarelor. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în 2003, când, la 1.900 de metri cubi pe secundă, Cernavodă s-a închis.

Situaţia de la Cernavodă este cu atât mai dificilă cu cât prognozele pentru următoarele săptămâni nu sunt deloc încurajatoare, debitele urmând să scadă şi mai mult, pentru că temperaturile se vor păstra ridicate, precipitaţiile vor fi la niveluri extrem de reduse şi, cel mai important, ţările din amonte, precum Serbia sau Ungaria, vor înregistra temperaturi extreme şi ploi foarte reduse, potrivit prognozelor.

De altfel, INH a emis o prognoză îngrijorătoare pentru debitele Dunării din această lună, septembrie şi octombrie. Astfel, pentru august, debitul mediu progrnozat este de 2.500 de metri cubi pe secundă, cu un minim de 2.300 de metri cubi pe secundă. Debitul va scădea încă şi mai mult în septembrie, când media va fi de 2.400 de metri cubi pe secundă, iar minimul se va situa la 2.200 de metri cubi pe secundă. Debitul ar urma să crească puţin în octombrie, când media urcă la 2.600 de metri cubi pe secundă, iar minimul la 2.300 de metri cubi pe secundă.

Aşadar, în următoarele două luni şi jumătate, debitul Dunării se va păstra în apropierea nivelul de la care Cernavodă se opreşte. Practic, în perioada următoare, acest lucru se poate întâmpla oricând.

Chiar şi în scenariul-limită, în care atomocentrala se va opri, Sistemul Energetic Naţional nu ar trebui să aibă de suferit. Deficitul de producţie de 1.400 de MWh poate fi suplinit de termocentralele din România, fie ele pe cărbune sau gaz. De asemenea, producţia Hidroelectrica, chiar dacă diminuată, se păstrează la niveluri de 1.700 MWh – 2.200 de MWh, pentru că gradul de umplere al lacurilor este încă unul destul de bun. Astfel, România nu ar trebui să întâmpine sincope în alimentarea cu energie electrică, nicidecum un blackout.

“Încă nu avem probleme, dar prognozele sunt neliniştitoare. Sperăm să nu scadă debitele încă şi mai mult. Dacă totuşi se va întâmpla, oricum Sistemul Energetic Naţional va rezista”, arată Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional.

Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.

Producţia de energie din aceste zile este situată, în timpul zilei, în medie, la niveluri orare de 8.300 – 8.600 de MW. Pe primul loc sunt termocentralele, urmate de Hidroelectrica, Cernavodă şi regenerabilele.