Decizie importantă pentru Europa – Prima majorare de dobândă după trei ani. Ce a anunţat BCE

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că a decis să majoreze cu 25 de puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative, pentru a asigura stabilizarea inflaţiei la nivelul ţintei sale de 2% pe termen mediu, se arată într-un comunicat al instituţiei cu sediul la Frankfurt, scrie Agerpres.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor creşte la 2,25%, 2,40% şi, respectiv, 2,65% începând cu data de 17 iunie 2026”, a informat joi BCE.

În comunicatul de presă publicat după a patra reuniune a BCE din acest an, se arată că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaţioniste, iar decizia de a majora ratele dobânzilor este robustă într-o serie de scenarii care analizează posibila evoluţie a şocului şi impactul acestuia asupra perspectivelor pe termen mediu ale zonei euro.

În scenariul de bază al noilor proiecţii macroeconomice ale experţilor Eurosistemului, se anticipează că inflaţia totală se va situa, în medie, la 3% în 2026, la 2,3% în 2027 şi la 2% în 2028, în zona euro. Conform scenariului de bază, rata medie a inflaţiei exclusiv produse energetice şi alimente va fi de 2,5% în 2026 şi 2027 şi de 2,2% în 2028. Comparativ cu proiecţiile din luna martie, experţii şi-au revizuit în sens ascendent proiecţia de bază privind inflaţia în 2026 şi 2027 în urma unei creşteri mai accentuate a preţurilor produselor energetice, care, într-o anumită măsură, ar trebui să se transmită în dinamica preţurilor alimentelor, bunurilor şi serviciilor în zona euro.

Scenariul de bază estimează o creştere economică medie de 0,8% în 2026, de 1,2% în 2027 şi de 1,5% în 2028, în zona euro. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens descendent pentru anii 2026 şi 2027, reflectând un impact mai pronunţat al războiului asupra pieţelor materiilor prime, asupra veniturilor reale şi asupra încrederii.

„Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sensul creşterii la adresa inflaţiei şi riscuri în sensul scăderii la adresa creşterii economice. Implicaţiile totale ale războiului asupra inflaţiei şi creşterii economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata şocului preţurilor produselor energetice, precum şi de amploarea efectelor sale indirecte şi de runda a doua. Această incertitudine se reflectă şi în seria largă de rezultate privind inflaţia şi creşterea economică din scenariile ilustrative actualizate elaborate de experţii Eurosistemului”, se arată în comunicatul BCE.

Prin decizia de joi, Consiliul guvernatorilor se menţine într-o poziţie favorabilă pentru a face faţă incertitudinilor generate de război. Consiliul guvernatorilor va monitoriza atent situaţia şi va urma o abordare bazată pe date, şi de la o şedinţă la alta, pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflaţiei şi riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice şi financiare, precum şi la dinamica inflaţiei de bază şi la robusteţea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor, a indicat instituţia cu sediul la Frankfurt.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 3,2% în mai, de la 3% luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat. Este cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei începând din septembrie 2023 şi, totodată, a treia lună consecutiv în care creşterea preţurilor în zona euro depăşeşte ţinta pe termen mediu a BCE de 2%.

Această creştere accelerată a preţurilor, în linie cu previziunile analiştilor, este o consecinţă a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a preţurilor la petrol şi gaze în Europa, în ultimele trei luni.

Analiştii se aşteptau ca gardienii euro să majoreze dobânzile pentru prima dată după 2023, în contextul creşterii bruşte a preţurilor de consum în zona euro. Unii avertizează că şocul preţului energiei ar putea şterge 0,5 puncte procentuale din creşterea economiei zonei euro.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat în repetate rânduri că banca centrală este pregătită să acţioneze dacă este necesar.

Dobânzile mai mari ale BCE fac ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru consumatori şi întreprinderi, ceea ce ar putea reduce cererea şi atenua inflaţia. În acelaşi timp, dobânzile mai mari reprezintă o povară pentru economia slăbită a zonei euro, care suferă de pe urma consecinţelor războiului din Iran şi s-a contractat în mod suprinzător în primul trimestru.

Dobânzile mai mari ale BCE ar face ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru consumatori şi întreprinderi, ceea ce ar putea reduce cererea şi atenua inflaţia. În acelaşi timp, dobânzile mai mari ar reprezenta o povară pentru economia slăbită a zonei euro, care suferă de pe urma consecinţelor războiului din Iran şi s-a contractat în mod suprinzător în primul trimestru.