Declaraţie ciudată a ministrului Boloş: Nu ştiu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluţie a reducerii deficitului

„Această restartare de cheltuială sau acest standard de cheltuială publică în spate nu are decât ca soluţie reformele pe care le-am prevăzut în planul fiscal şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care, sigur trebuie implementate pentru a reintra în parametri normali privind sustenabilitatea finanţelor publice (…) Eu ştiu că avem nişte angajamente pe care trebuie să le respectăm în relaţia cu Comisia Europeană. Care angajamente contribuie la ceea ce înseamnă respectarea traiectoriei de deficit bugetar. Sunt scrise negru pe alb. De-a lungul timpului am avut aceste iniţiative de reduceri de cheltuială publică, am avut iniţiative de combatere a evaziunii fiscale. Dacă ne aducem aminte, am tot estimat că vom îmbunătăţi şi că vom avea un ritm al colectării de venituri rezultat din combaterea evaziunii fiscale sau din îmbunătăţirea ritmului de încasări. Numai că nu le-am şi văzut sub formă de impact bugetar consistent în rezultatul execuţiei bugetare. Din această perspectivă, nu ştiu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluţie (la reducerea deficitului, n.r.) care nu a dat rezultate”, a explicat Boloş, scrie Agerpres.

Citeşte şi

Demnitarul a menţionat că reforma fiscală şi reducerile de cheltuieli sunt două lucruri complementare.

„Dacă dorim să le înlocuim, atunci trebuie să accepte acest lucru Comisia Europeană şi să se modifice planul fiscal, să se modifice Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Nu ştiu sau văd puţin probabilă această perspectivă de modificare a acestor documente strategice importante pentru România”, a spus Marcel Boloş.

Potrivit oficialului, modelul de finanţe publice din România are probleme aşa cum se vede în indicatorii macroeconomici.

„Este de domeniul evidenţei că modelul nostru de finanţe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici, din evoluţia deficitului bugetar. Aprilie a fost 2,95% şi să ştiţi că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că, în luna aprilie 2024, s-au făcut plăţi anticipate pentru pensii. Erau Paştile anului 2024 şi am făcut 11 miliarde de lei, plăţi în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile şi atunci noi am avut un 3,24%. Însă din punct de vedere al modelului de finanţe publice este limpede ca avem o problemă, că această sustenabilitate a finanţelor publice, raportată la regulamentul privind guvernanţa economică care se aplică la nivel european, se analizează prin indicatorul de deficit bugetar şi indicatorul privind datoria publică. Toate statele-membre au aceşti indicatori de analiză şi sunt monitorizaţi de către Comisia Europeană. Acum trebuie luate aceste măsuri, pentru că avem o problemă de deficit operaţional. Ce înseamnă deficitul operaţional? Cheltuielile de funcţionare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Noi, în simulările pe care le-am făcut când am depus planul fiscal, a reieşit că anul în care se va rezolva problema deficitului operaţional este anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală”, a subliniat Boloş.

În opinia ministrului de resort, majorarea salariilor din sectorul public, în 2024, pe baza legii salarizării unice, nu a fost bugetată.

„Anul 2024 a fost anul în care recalcularea de pensii s-a întâmplat cu un impact bugetar de 33 de miliarde de lei. Anul 2024 a fost anul măsurilor privind creşterea salariilor – să nu uităm profesori, medici, sistemul de apărare naţională, ordine publică, tot sectorul public – s-a primit avans din legea salarizării unice, majorarea de salarii nu a fost bugetată, mă iertaţi. A fost decizia coaliţiei de guvernare. De la recalcularea pensiilor până la ultimul funcţionar din sectorul public, toţi au avut beneficiul acestor creşteri. Noi de la Ministerul Finanţelor am precizat că aceste creşteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar”, a afirmat ministrul de resort.

Acesta a adăugat că, anul trecut, investiţiile au ajuns la un record de 120 de miliarde de lei, „cel mai mare ritm din istoria României”, în care autorităţile locale a avut o componentă importantă de investiţii şi care a contribuit la modernizarea comunităţilor locale.