Decontările fictive din spitale vor fi penalizate inclusiv cu revocarea dreptului de liberă practică al medicilor vinovaţi. Responsabilizarea managerilor de spitale publice, dar şi a spitalelor private care externează pacienţi trataţi ulterior la stat – pregătite de Guvern

Sancţiuni dure pentru medicii din spitale implicaţi în decontarea unor servicii medicale fictive, inclusiv revocarea dreptului de liberă practică.

La prima abatere găsită în urma controlului CNAS sau al CJAS, CASMB, medicul/medicii în cazul cărora s-a constatat abaterea vor fi excluşi din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de 6 luni şi, după caz, se sesizează Colegiul Medicilor în scopul revocării dreptului de liberă practică practică a medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea, se arată în proiectul de OG analizat de Economica.net.

La a doua abatere găsită în urma controlului CNAS sau al CJAS, CASMB, medicul/medicii în cazul cărora s-a constatat abaterea vor fi excluşi din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de 36 luni şi, după caz, se sesizează Colegiul Medicilor în scopul revocării dreptului de liberă practică a medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea.

Iată, nuanţat, cum va fi penalizată decontarea serviciilor fictive în spitalele publice:

Dacă în urma controalelor în spitalele publice, structurile de control ale CNAS sau ale Caselor judeţene, CASMB constată că pentru serviciile medicale raportate în scopul decontării acestora nu există documente justificative care să confirme realitatea acordării, se va recupera contravaloarea acestora şi se vor aplica următoarele sancțiuni:

La prima constatare se va dispune recuperarea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 5% la contravaloarea serviciilor realizate şi decontate de spital pentru secţia/compartimentul la nivelul căreia s-a înregistrat abaterea, pentru luna în care s-au înregistat aceste situaţii și excluderea medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de 6 luni şi, după caz, se sesizează Colegiul Medicilor în scopul revocării dreptului de liberă practică practică  a medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea.

La a doua constatare a abaterii se va dispune recuperarea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 10% la contravaloarea serviciilor realizate şi decontate de spital pentru secţia/compartimentul la nivelul căreia s-a înregistrat abaterea, pentru luna în care s-au înregistat aceste situaţii și excluderea medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de 36 luni şi, după caz, se sesizează Colegiul Medicilor în scopul revocării dreptului de liberă practică a medicului/medicilor în cazul cărora s-a constatat abaterea.

În perioada în care medicul este exclus din contractul încheiat de unitatea sanitară spitalicească cu Casa de Asigurări de Sănătate, în condițiile explicate mai sus, acesta nu va putea desfășura activitate la niciun furnizor aflat în relație contractuală cu o Casă de Asigurări de Sănătate, se arată în proiectul de OG analizat de Economica.net.

Furnizorii de servicii medicale spitaliceşti vor avea obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNAS sau ale Caselor de Asigurări de Sănătate documentele justificative şi actele de evidenţă financiar-contabilă privind sumele decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), precum şi documentele justificative din care să rezulte corelaţia între tipul şi cantitatea de medicamente şi reactivii achiziţionaţi şi toate tratamentele şi analizele efectuate pe perioada controlată, atât a celor care se găsesc în contractul încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, cât şi în afara relaţiei contractuale.

Refuzul furnizorului de servicii medicale spitalicești de a pune la dispoziţia organelor de control documentele prevăzute mai sus se va sancţiona prin aplicarea unui procent de 20% din valoarea de contract pentru asistenţa medicală spitalicească aferentă perioadei controlate, reiese din proiectul analizat de Economica.net.

Dacă organele de control sesizează neconcordanţe între medicamentele achiziționate şi tratamentele acordate, între numărul şi tipul investigaţiilor medicale paraclinice efectuate în perioada verificată şi cantitatea de reactivi-consumabile achiziţionate conform facturilor şi utilizate în efectuarea investigaţiilor medicale paraclinice, se vor sesiza instituţiile abilitate de lege, se mai arată în proiectul de OG analizat de Economica.net.

A doua schimbare

Pentru pacienţii externaţi dintr-un spital privat, care se reinternează într-un interval de 48 de ore de la externare respectiv se transferă într-un spital public, pentru același tip de îngrijire – acut-acut sau cronic-cronic -,  pentru o patologie de același tip, spitalul privat va avea obligaţia de a achita unităţii sanitare publice contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate cu tratarea cazului reinternat, respectiv transferat, indiferent de statutul de asigurat al pacientului şi indiferent dacă unitatea sanitară privată se află sau nu în relaţie contractuală cu o Casă de Asigurări de Sănătate, se arată în proiectul de OUG citit de Economica.net.

Măsurile pregătite de Guvern vizează transferul către spitalul privat al responsabilității achitării costurilor aferente situaţiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate sanitară privată și transferat sau reinternat în acelaşi tip de îngrijire – acut-acut sau cronic-cronic – pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate sanitară publică, către unitatea sanitară privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea sanitară publică, indiferent de statutul de asigurat al pacientului şi indiferent de raportarea serviciului la Casa de Asigurări de Sănătate în scopul decontării sau indiferent de existența unui contract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate de către unitatea sanitară privată.

Ministerul Sănătăţii recunoaşte public amploarea acestei practici şi propune un mecanism coerent, clar reglementat, al cărui scop e sancţionarea şi astfel descurajarea sa.

Transferul sau reinternarea rapidă, în 48 de ore, dintr-un spital privat într-un spital public pentru aceeaşi patologie şi acelaşi tip de îngrijire indică frecvent o externare prematură, o îngrijire inadecvată sau o lipsă de continuitate în tratament în unitatea privată, atrage atenţia Ministerul Sănătăţii.

Prin transferul costurilor către unitatea privată, Ministerul Sănătăţii creează un mecanism de răspundere financiară pentru actul medical prestat în sistemul privat, descurajând astfel abordările comerciale în detrimentul siguranței pacientului, explică Ministerul de resort în Nota de fundamentare consultată de Economica.net.

Noua reglementare impune standardizarea responsabilității indiferent de forma de finanţare sau statutul contractual cu Casa de Asigurări de Sănătate, creând o presiune pozitivă pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite în sectorul privat.

Măsura propusă se aplică indiferent de statutul de asigurat sau de existența unui contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce va asigura uniformitate în aplicare.
Prin transferul costurilor către unitățile private în caz de externări premature urmate de reinternare, se urmăreşte protejarea spitalelor publice de presiuni financiare nejustificate și se asigură un standard minim de calitate și continuitate a îngrijirii pentru toți pacienții, indiferent de locul în care accesează serviciile, explică Ministerul Sănătăţii.
În acest scop, se introduce se introduce în Legea Sănătăţii un nou articol, articolul 166¹ care prevede:

Articolul 166¹

(1) Pentru cazurile externate dintr-o unitate sanitară privată cu paturi, care se reinternează într-un interval de 48 de ore de la externare respectiv se transferă într-o unitate sanitară publică cu paturi, pentru același tip de îngrijire – acut-acut sau cronic-cronic -,  pentru o patologie de același tip, unitatea sanitară privată are obligaţia de a achita unităţii sanitare publice contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate cu tratarea cazului reinternat, respectiv transferat, indiferent de statutul de asigurat al pacientului şi indiferent dacă unitatea sanitară privată se află sau nu în relaţie contractuală cu o Casă de Asigurări de Sănătate.

(2) În vederea aplicării dispoziţiilor referitoare la recuperarea sumelor de la unităţile sanitare private în cazurile de reinternare sau transfer potrivit alineatului (1), la nivelul spitalului public se constituie prin decizia managerului spitalului o comisie de evaluare a cazurilor de reinternare/transfer din unităţi sanitare private, având ca atribuţii analiza documentelor medicale aferente cazurilor reinternate/transferate şi emiterea, dacă este cazul, a unei propuneri fundamentate privind iniţierea demersurilor de recuperare a sumelor.
Metodologia de evaluare a cazurilor de reinternare/transfer din unități sanitare private se stabilește la nivelul fiecărei unităţi sanitare publice, iar concluziile evaluării sunt transmise către conducerea spitalului şi către compartimentul juridic pentru inițierea, după caz, a procedurii de notificare/recuperare a creanței de la unitatea privată implicată.

• Aplicarea corectă a acestei prevederi impune identificarea și documentarea riguroasă a cazurilor eligibile pentru recuperarea sumelor, ceea ce presupune un proces complex, care implică analiza detaliată a documentelor medicale și administrative. Stabilirea unei metodologii de evaluare la nivelul fiecărei unități sanitare publice permite adaptarea procedurilor la particularitățile structurale și organizatorice ale spitalului, specificul activității medicale desfășurate, resursele interne disponibile. Transmiterea concluziilor comisiei către conducerea spitalului și compartimentul juridic oferă un cadru instituțional clar pentru declanșarea demersurilor de notificare, negociere sau acționare în recuperarea creanțelor. Astfel scade riscul unor acțiuni ilegale sau abuzive și se oferă o bază solidă în eventuale litigii sau negocieri cu unitățile private. Totodată, în cazul în care comisia apreciază că nu este necesar a se declanșa procesul recuperării sumelor, se evită acțiuni ce nu au suport justificat medical, mai arată Ministerul Sănătăţii.

(3) Furnizorii publici de servicii medicale spitalicești care acordă asistența medicală prevăzută la alineatul (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar Casei de Asigurări de Sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective, se arată în proiectul de OG analizat de Economica.net.

A treia schimbare vizează ambulatoriul spitalelor publice

Începând cu 1 octombrie 2025, valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice este de 6,5 lei, scrie în proiectul de OG citit de Economica.net.

Medicii care își desfășoară activitatea la nivelul secțiilor/compartimentelor din spitalul public vor acorda servicii medicale în ambulatoriul integrat al spitalului pentru minimum de o oră pe zi, în medie pe lună, raportat la un program de 35 de ore pe săptămână.
La calculul mediei lunare se ţine cont de zilele lucrătoare și se exceptează zilele de concediu de odihnă și de concediu medical.
Pentru medicii care își desfășoară activitatea în spital pentru un program de lucru part time, programul minim pentru consultaţii în ambulatoriul integrat se reduce în mod corespunzător.

La prima constatare privind nerespectarea obligației medicilor de a acorda consultații în ambulatoriul integrat conform numărului minim de ore, acesta primește un avertisment scris, iar începând cu a doua constatare i se va aplica amendă de 20.000 lei, se arată în proiectul de OG consultat de Economica.net.

Amenda de 20.000 lei, aplicată începând cu a doua constatare a nerespectării obligației, are ca scop asigurarea respectării măsurii, întrucât afectarea funcţionării ambulatoriului integrat limitează accesul pacienților la servicii medicale decontate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, explică Ministerul Sănătăţii.

Guvernul va aplica un coeficient de ajustare pozitivă pentru furnizorii publici de servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, la valoarea contractului încheiat cu Casele de Asigurări de Sănătate, față de furnizorii privați care oferă servicii similare, în aceleași condiții tehnice și de personal, reiese din proiectul de OG consultat de Economica.net.

• Sprijinul financiar suplimentar consolidează capacitatea furnizorilor publici de servicii în ambulatoriu de a răspunde cererii, permite extinderea programului, dotărilor sau personalului, asigură acces echitabil pentru pacienții din toate categoriile sociale, inclusiv în mediul rural sau în orașe mici, în zone în care sistemul privat e slab reprezentat.

Economica.net vă aminteşte că un obiectiv important în strategia naţională de sănătate 2023 – 2030, asumat de autorităţi, e consolidarea segmentului ambulatoriilor de specialitate care să acorde servicii de diagnostic, tratament și monitorizare, disponibile cât mai aproape de pacient, cu un orar extins, care reduc timpii de așteptare, deplasările inutile, serviciile și investigațiile redundante și limitează serviciile de spitalizare evitabilă și serviciile de spitalizare de zi nejustificate din punct de vedere medical.

Guvernul va limita numărul de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare a serviciilor medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați, până la data de 31 decembrie 2028, la nivelul paturilor contractate la data de 31 decembrie 2025, se arată în proiectul de OG citit de Economica.net.

Măsura aceasta se va aplica exclusiv pentru cazurile raportate în cadrul celor 6.037 paturi din sistemul privat, care se află sub incidența unui contract cu o Casă de Asigurări de Sănătate.
Pentru celelalte servicii medicale spitalicești acordate de spitalele private, precum și pentru spitalele private care nu au solicitat încheierea unui contract cu o Casă de Asigurări de Sănătate, măsura nu se va aplica.

Limitarea numărului de paturi pentru care furnizorii privati pot încheia contracte de furnizare a serviciilor medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă nu se va aplica paturilor de îngrijiri paliative care nu sunt incluse în numărul de 117.284 de paturi din Planul național de paturi.

La data de 30 iunie 2025, Casele de Asigurări de Sănătate aveau încheiate relații contractuale cu spitalele private pentru acordarea de servicii medicale în regim de spitalizare continuă pentru 6.037 paturi, dintr-un total de 12.016 paturi aprobate în structura spitalelor private care au solicitat încheierea unei relații contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate.
Aceste 6.037 de paturi reprezintă aproximativ 5,2% din totalul paturilor contractate (116.659) de Casele de Asigurari de Sanatate la aceeaşi dată.

Responsabilizarea managerilor, şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice

Managerul, persoană fizică sau juridică, încheie contract de management cu Ministerul Sănătății, ministerele sau instituțiile cu rețea sanitară proprie sau cu universitatea de medicină şi farmacie, reprezentate de ministrul sănătății, conducătorul ministerului sau instituției, de rectorul universității de medicină și farmacie, după caz, pe o perioadă de maximum 4 ani.
Contractul de management poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale sau în cazurile prevăzute de lege.

Evaluarea este efectuată pe baza indicatorilor de performanță asumați prin proiectul de management, care devine anexă la contractul de management și pe baza indicatorilor de performanță, stabiliți prin ordin al ministrului sănătății.
Prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituțiilor cu rețea sanitară proprie, al primarului unității administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului București sau al președintelui consiliului județean sau prin hotărârea senatului universității de medicină și farmacie, după caz se pot stabili și alți indicatori specifici pentru spitalele din rețeaua sanitară proprie.
Modelul-cadru al contractului de management, care include cel puțin indicatorii de performanță a activității, programul de lucru și condițiile de desfășurare a activității de management, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea ministerelor, a instituțiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Valorile optime ale indicatorilor de performanţă ai activităţii spitalului se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

Similar, membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs încheie cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare pe o perioadă de maximum 4 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă stabiliți prin ordin al ministrului sănătății.

Prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean sau prin hotărârea senatului universităţii de medicină şi farmacie, după caz se pot stabili și alți indicatori specifici pentru spitalele din rețeaua sanitară proprie.

La numirea în funcţie, şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical vor încheia cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o durată de 4 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă stabiliți prin ordin al ministrului sănătății.

Prin act administrativ al conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean sau prin hotărârea senatului universităţii de medicină şi farmacie, după caz se pot stabili și alți indicatori specifici pentru spitalele din rețeaua sanitară proprie.
În cadrul evaluării anuale se analizează gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță stabiliți prin ordin al ministrului sănătății.

Membrii comitetului director vor participa la şedinţele consiliului de administraţie fără drept de vot. Scopul acestei măsuri e implicarea sa în deciziile care vizează administrarea spitalelor publice, explică Ministerul Sănătăţii.

Consiliul de administraţie al spitalului va stabili, cu avizul ordonatorului principal de credite, tema proiectului de management, în concordanţă cu nevoile unității sanitare. Scopul acestei măsuri e evaluarea mai riguroasă a managerului de spital.

Medicina de familie

În anul 2026, în asistența medicală primară, fondul destinat plăţii per capita şi plăţii pe serviciu medical se distribuie în proporție de 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata pe serviciu medical.
Începând cu anul 2027, în asistența medicală primară, fondul destinat plăţii per capita şi plăţii pe serviciu medical se distribuie în proporție de 20% pentru plata per capita și 80% pentru plata pe serviciu medical, se arată în proiectul de OG citit de Economica.net.

Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot obține, la cerere, statutul de utilitate publică.

Salarii pentru IT-iştii care asigură funcţionarea sistemelor informatice ale CNAS în acord cu responsabilitatea şi complexitatea muncii lor.

CNAS poate transforma în posturi de natură contractuală pentru aparatul propriu și al Caselor de Asigurări de Sănătate posturile ocupate de către funcționarii publici ai căror titulari asigură funcţionarea în condiţii optime a sistemelor şi platformelor informatice gestionate la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu încadrarea în numărul de posturi şi cu respectarea criteriilor şi metodologiei aprobate prin ordin al președintelui CNAS, se arată în proiectul de OG citit de Economica.net.

Drepturile salariale aferente funcțiilor ocupate de IT-iştii care asigură funcţionarea sistemelor informatice ale CNAS sunt în cuantum de până la de 6 ori valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin ordin al președintelui CNAS, la propunerea directorului general al CNAS.

La CNAS şi în Casele de Asigurări de Sănătate își desfășoară activitatea în calitate de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor persoane încadrate în funcții publice, cu o bogată experienţă în ceea ce privește implementarea şi dezvoltarea sistemelor informatice componente ale PIAS, iar nivelul demotivant de salarizare aferent funcției publice, raportat la specialitatea și experiența acestora, conduce la discriminare comparativ cu salarizarea experților. În consecință, se impune intervenția normativă astfel încât să fie eliminată discriminarea, iar specialiştii în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor care au participat la implementarea și dezvoltarea sistemelor informatice componente ale PIAS să poată fi salarizați în mod corespunzător pregătirii și experienței lor profesionale și să fie motivați să rămână în sistem, explică Ministerul Sănătăţii.

Creşte perioada de valabilitate a cardului european de asigurări sociale de sănătate emis începând cu data de 1 octombrie 2025, pentru anumite categorii de persoane asigurate, astfel:

• 10 ani de la emitere, pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari și care au împlinit vârsta de 65 de ani;
• de la emitere și până la data corespunzătoare împlinirii vârstei de 18 ani, pentru copii.

 

Lista măsurilor prevăzute în proiectul de OG nu e exhaustivă. Voi reveni în următoarele articole cu informaţii despre celelalte schimbări în sistemul sanitar, pregătite de executiv.