Deficit de 1,28% din PIB, la finele primului trimestru, în scădere faţă de perioada similară din 2020

Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, conform datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
AGERPRES - mar, 27 apr. 2021, 13:33
Deficit de 1,28% din PIB, la finele primului trimestru, în scădere faţă de perioada similară din 2020

În primele două luni din 2021, deficitul bugetar a fost de 12,76 miliarde de lei (1,14% din PIB), scrie Agerpres.

Potrivit Notei privind execuţia bugetului general consolidat în martie 2021, sume în valoare de 6,06 miliarde de lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 2,21 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 3,85 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde de lei în primele trei luni din 2021, cu 18,8% mai mari faţă de trimestrul I 2020 şi cu 14,9% faţă de trimestrul I 2019. MF semnalează că acest avans important se datorează atât efectului de bază redus aferent lunii martie 2020, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale), cât şi recuperării parţiale a unor categorii de venituri.

„Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive, cele mai pronunţate remarcându-se în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări, impozitelor pe proprietate şi fondurilor europene”, se menţionează în document.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 6,75 miliarde de lei în perioada ianuarie-martie 2021, consemnând o creştere de 12,7% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+47,4%), respectiv impozitul pe dividende (+16,3%), în timp ce veniturile din impozitul pe salarii au avansat cu 10% – o dinamică dublă faţă de cea a fondului de salarii din economie de 5%.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 30,50 miliarde de lei în primele trei luni ale acestuia an, consemnând o creştere de 11,6% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din martie 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţii aferente anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 3,86 miliarde de lei, în creştere cu 34,9% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă –
încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici, cu o dinamică pozitivă de 39% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 16,95 miliarde de lei, în creştere cu 37,9% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 6,29 miliarde de lei, nivel inferior celui înregistrat în primul trimestru al anului precedent.

„Aceste evoluţii au fost influenţate atât de baza comparabilă a lunii martie 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA şi de accelerare a rambursărilor de TVA, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul crizei, cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020”, explică reprezentanţii MF.

Veniturile din accize au însumat 7,75 miliarde de lei în ianuarie-martie 2021, în creştere cu 4,4% (an/an), pe fondul evoluţiei încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+12,3%, an/an), susţinută de majorarea accizei la ţigarete cu 8,4%. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 3,3% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura actuală. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât şi de volatilitatea consumului, subliniază Ministerul de Finanţe.

Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat 4,11 miliarde de lei în primul trimestru din 2021, nivel aproape dublu faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia se datorează atât unui efect de bază, ca urmare a prorogării termenului de plată al impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât şi unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021.

În ceea ce priveşte veniturile nefiscale, acestea au însumat 6,29 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 14,3% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 5,02 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2021, în creştere cu 28,6% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,42 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2021 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, de la 8,6% din PIB la 8,8% din PIB. Majorarea cheltuielilor este determinată şi de continuarea măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (3,85 miliarde de lei).

Cheltuielile de personal au însumat 27,74 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 52,1 milioane de lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 797,7 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 13 miliarde de lei, în creştere cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,3% faţă de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 1,8 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

În perioada menţionată, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 38,18 miliarde de lei, în urcare cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 (care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproape 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020), dar şi cu 1 ianuarie 2021 (care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproape 16% comparativ cu cea plătită în luna decembrie 2020).

Totodată, s-au continuat plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârşitul lunii martie, s-au plătit pe măsuri active 699,79 milioane de lei, respectiv 332,18 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 100,98 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 103,73 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 15,76 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru
încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 147,13 milioane de lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, au fost continuate decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii martie plăţile au fost de 900,9 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost în T1 de 1,3 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli au fost de 1,15 miliarde de lei reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,48 miliarde de lei, cu 20,4% mai mari comparativ cu anul precedent, iar cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 8,06 miliarde de lei, în creştere cu 37,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au totalizat 5,85 miliarde de lei.

De asemenea, semnalează MF, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 47,5% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele trei luni ale anului 2021.

Ministerul Finanţelor mai precizează că, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, s-au plătit 99,13 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

„Execuţia bugetară din trimestrul 1 vine cu o serie de veşti bune. Faţă de T1 2020 şi 2019, avem o creştere a veniturilor însoţită de o creştere a investiţiilor. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri nerambursabile au crescut cu 20,4%. Deficitul scade cu 0,4 pp din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile cresc şi ele cu 11,2%, în principal din motive legate de gestionarea pandemiei Covid-19 şi majorarea punctului de pensie şi a alocaţiei pentru copii. Monitorizarea şi disciplina financiară în zona de cheltuieli bugetare trebuie întărită”, a scris ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.

Execuția bugetară din trimestrul 1 vine cu o serie de vești bune. Față de T1 2020 și 2019, avem o creștere a veniturilor…

Posted by Alexandru Nazare on Tuesday, April 27, 2021

Te-ar mai putea interesa și
Arafat îndeamnă clienţii să anunţe autorităţile, dacă oamenii nu sunt verificaţi în restaurante, la petreceri: Nu e pâră, e normal
Arafat îndeamnă clienţii să anunţe autorităţile, dacă oamenii nu sunt verificaţi în restaurante, la petreceri: ...
Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a afirmat că un participant la o petrecere dintr-un restaurant poate anunţa autorităţile, dacă observă că oamenii sunt lăsaţi să intre în unitatea......
Iohannis, după un test drive cu noul model Duster: O maşină modernă şi se conduce foarte bine
Iohannis, după un test drive cu noul model Duster: O maşină modernă şi se conduce foarte bine
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut, sâmbătă, un test-drive cu noul model Dacia Duster, apreciind că aceasta e o maşină ...
Azerbaijanul a trimis cinci miliarde de metri cubi de gaze Europei acest an. În România n-a ajuns nicio moleculă, de ce
Azerbaijanul a trimis cinci miliarde de metri cubi de gaze Europei acest an. În România n-a ajuns nicio moleculă, de ce
Consorțiul care implementează proiectul de transport al gazelor Trans Adriatic Pipeline (TAP) a anunțat recent că a transportat ...
Ce se întâmplă cu smartphone-urile vechi și de ce? Diferenţe între iPhone şi Android
Ce se întâmplă cu smartphone-urile vechi și de ce? Diferenţe între iPhone şi Android
Un procent mai mare de iPhone-uri sunt vândute sau schimbate în comparație cu telefoanele Android de la Google, relevă ...