Deficitul bugetar a crescut cu 200 mil. lei în septembrie, la 8,1 mld. lei, respectiv 1,3% din PIB

Economica.net
25 10. 2013
bani_sanatate_33216200_69658700

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 1,3% faţă de perioada similară a anului 2012, ca urmare a reducerii încasărilor de la băncile comerciale, în timp ce sumele virate de firme au crescut cu 2,1%.

Încasările din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, veniturile din TVA au avansat cu 4,1%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 5,5% mai mari.

În acelaşi timp, veniturile din accize au fost mai mari cu 2,8% datorită majorării accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi a influenţei cursului de schimb luat în calcul la plata acestor taxe.

Creşteri semnificative au fost înregistrate la încasările din dividende (+217,7 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1816,4 milioane de lei, în principal ca urmare a încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei.).

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au urcat cu 4,7%, susţinute de majorarea veniturilor salariale după reîntregirea salariilor personalului bugetar şi a creşterii salariului minim de la 1 februarie, respectiv 1 iulie.

Veniturile din contribuţiile de asigurări au fost afectate de obligaţia de restituire a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate către pensionari, dar şi de creşterea în acest an cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţii aferentă fondurilor de pensii administrate privat de la 3,5% la 4%.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+8,9 %) şi la venituri nefiscale (+7,7%).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă, fiind cu 10,7% mai mari faţă de cele din luna precedentă.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, reprezentând 24,8% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 4,8% în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,4 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au crescut cu 14,7%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut de asemenea, cu 12,1%, ca urmare a măsurilor legislative şi a resurselor alocate pentru plata arieratelor de către administra locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,4 miliarde lei (3,1% din PIB).

Surse oficiale au declarat miercuri pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

Premierul Victor Ponta a anunţat vineri că a doua rectificare bugetară din acest an va fi negativă, deoarece încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde lei, astfel că resursele tuturor ministerelor vor fi mai puţine până la sfârşitul anului.

Această scădere vine după ce la prima rectificare a bugetului general consolidat pentru acest an veniturile au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei, fiind estimate minusuri de încasări la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul instituţiilor finanţate din venituri proprii. Creştere de venituri a fost luată în calcul la prima rectificare pentru bugetul autorităţilor locale.

Ponta a afirmat, joi, că el este cel care i-a cerut ministrului de Finanţe diferite scenarii pentru creşterea încasărilor la buget, discutate în USL, şi că aşteaptă concluzii din partea ministrului de Finanţe.

El a mai arătat că, pentru anul viitor, proiectul de buget va fi construit pe baza unor estimări „mai realiste” ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Premierul afirmă că nu va fi majorată cota unică de impozitare, chiar dacă nu a reuşit să „oprească” televiziunile şi oamenii politici din afara Guvernului să emită opinii în acest sens.

Surse din USL au declarat pentru MEDIAFAX că liderii USL au vorbit la finalul ultimei şedinţe a Uniunii despre varianta reducerii TVA şi creşterii cotei unice în contextul discuţiilor legate de construcţia bugetară pentru anul 2014.

Discuţia ar fi avut loc, potrivit surselor citate, la finalul şedinţei USL de vineri când a venit vorba despre modul în care se va construi bugetul de stat pe anul 2014 şi despre necesitatea unor fonduri suplimentare.

În acest context, premierul Victor Ponta ar fi avansat ideea creşterii cotei unice, în prezent de 16%, dar şi a reducerii TVA, care acum este de 24%. O variantă a fost ca acestea să ajungă la acelaşi nivel.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că este posibilă majorarea fondului de salarii din sistemul public cu până la 4% în 2014, urmând să se decidă dacă din aceşti bani vor fi mărite salariile cele mai mici din administraţia publică sau va fi acoperit impactul negativ al reducerii CAS.

Premierul a mai spus că „nu s-a tăiat nicio pensie” şi că există resurse bugetare pentru indexarea acestora cu un procent care va depăşi rata inflaţiei pe anul în curs.

Potrivit unor surse apropiate discuţiilor cu FMI, unificarea cotei unice cu TVA la 22% ar permite chiar şi o reducere a CAS, iar scenariu cu 20% cotă unică şi 22% TVA ar acoperi doar pensiile şi salariile, care presupun un efort bugetar de 3 miliarde lei.