Deficitul bugetar ne apropie de recesiune. Economia României va crește cu maximum 1%, de peste două ori mai lent decât în 2023

Deficitele, în primul rând cel bugetar, apoi cel de cont curent, ne apropie de recesiune. Cu un deficit bugetar de circa 8% din PIB, economia nu mai pare sustenabilă. ”În mod normal, România se împrumută cu circa 40 de miliarde de euro în 2024, probabil va avea nevoie de aceeași sumă și în 2025. În aceste condiții, creșterea economică va scădea! Mă aștept ca anul acesta să avem o creștere economică de circa 1% din PIB, la jumătate față de anul trecut”, spune Adrian Codîrlașu. În 2023, creșterea economică a fost de 2,1% din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).

Veniturile totale au însumat 331,56 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au crescut în termeni nominali cu 23,2% în primele şapte luni din 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, la 402,60 de miliarde de lei.

Desfrâul bugetar, boala gravă a României

Principalul client al băncilor din România în zona de împrumuturi a fost, anul acesta, Statul Român, prin diversele sale structuri, fie că vorbim de Guvern, de administrația locală sau de BNR, arată   studiul ” UE:Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe,” coordonat de Daniel Dăianu, academician și președinte al Consiliul Fiscal. Această situație, deși nefirească pentru o economie de piață în perioade normale, nu are de ce să ne mire având în vederea starea actuală, marcată de deficite în creștere și, deci, de o nevoie tot mai mare de finanțare venită din zona statului. A spus-o, cum nu se poate mai clar, chiar ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

” Cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții”, a declarat Boloș, într-un interviu acordat Profit.ro.  Amintim că regulile UE impun ca deficitul bugetar al țărilor membre să nu depășească 3% din PIB. România a fost prima țară care a depășit acest nivel, în ultimii ani, trecând peste 3% încă din 2020. Anul acesta, așa cum scriam mai sus, gaura de la buget va depăși 7%.

Același studiu evidențiază faptul că România este departe de îndeplinirea condițiilor nominale de aderare la Zona Euro, adică așa numitele Criterii de la Maastricht, în set de limite impuse pentru principalii parametrii macroeconomici. Deficitele și mai ales deficitul bugetar reprezintă și din acest punct de vedere marea problemă.

Citește AICI cele mai importante aspecte din studiul președintelui Consiliului Fiscal, inclusiv situația celor mai importanți indicatori economici în comparație cu cerințele de aderarea la euro