Deficitul bugetar nu va putea fi coborît sub 8% în acest an, în 2026 ar trebui dus spre 6% – Bolojan

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de faţă. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eşalonarea unor investiţii. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziţie, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în aşa fel încât să fim în situaţia în care cheltuielile de funcţionare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile”, a declarat Ilie Bolojan joi, la Euronews.

El a menţionat că în ultimii ani diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a devenit tot mai mare şi că îşi doreşte ca de anul următor să fie „stopată această dinamică negativă”. Este important ca deficitele să scadă, în aşa fel încât datoriile României să nu mai crească, a subliniat el.

„Este foarte important să ne ducem pe un trend în care deficitele noastre scad, în aşa fel încât să ne putem stabiliza cu datoria. În fiecare an, contractând credite şi mai mari, datoria României creşte şi sumele pe care le plătim sub formă de dobânzi vor fi tot mai mari. Ipotetic, nu e o problemă foarte mare dacă ai deficit, cât timp îţi poţi finanţa deficitul. România îşi finanţează deficitul, dar pe măsură ce sumele cresc, deficitul este tot mai mare. Costul de finanţare devine tot mai mare, până devine insuportabil. Nu trebuie să ajungem în această situaţie. Dacă la un moment dat se întâmplă o perturbaţie pe piaţa internaţională, intri practic în încapacitate de plată, ceea ce înseamnă nişte costuri foarte mari”, a explicat Bolojan.

Premierul a mai evidenţiat că România trebuie să aibă o „disciplină fiscală”, astfel încât să nu mai fie risipiţi banii, să se creeze condiţii pentru dezvoltare economică şi să crească producţia de energie.

El a subliniat că ţara noastră are un potenţial agricol „foarte mare”, dar spre deosebire de Ungaria sau Polonia, care au susţinut procesarea alimentelor, România nu a investit în acest domeniu.

„Suntem în situaţia în care avem nişte deficite pe zona de produse agro-alimentare foarte mari, ceea ce este anormal pentru o ţară ca România, cu acest potenţial. Atunci, o a doua direcţie importantă este să încurajăm industria agro-alimentară, să ne susţinem exporturile, să susţinem produsele româneşti, în general, în aşa fel încât să ne echilibrăm balanţa comercială”, a adăugat el.

Şeful Guvernului a pledat pentru atragerea investiţiilor străine, menţionând că valoarea acestora a ajuns la 5 miliarde de euro pe an, comparativ cu 10-11 miliarde de euro, în urmă cu doi-trei ani.

„Sunt zone de tehnologie înaltă, zone de inteligenţă artificială, centre de date, pe care nu le putem face din România, pentru că nu avem capabilităţi. Acest transfer de tehnologie trebuie să îl susţinem din încurajarea investiţiilor străine şi a celor româneşti, în acelaşi timp. Să trimitem mai mulţi oameni în economie. Dacă nu avem cu cine lucra – pentru că este o realitate aceasta – nu mai trebuie să dăm un an de zile ajutor de şomaj, dacă Germania acordă şase luni ajutor de şomaj. Ungaria – trei luni de zile, de exemplu. Trebuie să ducem mai mulţi oameni în piaţă. Trebuie să eliminăm şi să reducem cât se poate de mult posibilităţile de pensionare anticipată, la vârste de 48-50 de ani, să susţinem creşterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard – nu peste 65 de ani – în aşa fel încât să avem mai mulţi oameni în economie, pentru că altfel nu e cine să ne plătească pensiile”, a mai spus prim-ministrul.