Deficitul de 3% nu pare să poată fi atins mai devreme de 2027-2028 – Valentin Tătaru, ING Bank

Deficitul de anul trecut a rămas foarte aproape de valoarea din 2022, situându-se la 5,7% din PIB. În primele două luni ale anului 2024, derapajul deficitului bugetar este deja vizibil. În februarie, veniturile au fost de 5,0% din PIB, în timp ce cheltuielile au fost de 6,7% din PIB, ceea ce a dus la o acumulare timpurie și puternică a unui deficit de 1,7% din PIB. Cheltuielile de capital mai puternice au fost principalul vinovat. Se pare că acestea sunt legate, cel puțin parțial, de cheltuielile de apărare amânate de la sfârșitul anului trecut. Unele focare de slăbiciune (atunci când sunt măsurate ca procent din PIB) au provenit, de asemenea, din veniturile fiscale – cu toate acestea, februarie este, în general, o lună slabă pentru colectarea taxelor. O rază de soare vine de la colectarea de impozite peste plan raportată în februarie de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

În 2024, deficitul bugetar ar putea să fie de 5,5%. Riscuri și oportunități pentru evoluția deficitului

”Evaluând ultimele evoluții, alegem în continuare să rămânem la estimarea noastră de deficit de 5,5% pentru sfârșitul anului 2024 și de 5,0% pentru sfârșitul anului 2025. Acestea fiind spuse, recunoaștem că riscurile au crescut și sunt puternic înclinate spre creștere. Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare mai multe date și mai multe fapte înainte de a ridica prognoza de deficit”, arată Valentin Tătaru.

Raportul arată că, în cele din urmă, Guvernul ar putea totuși să reducă bugetul de investiții din acest an pentru a ține cheltuielile sub control, în cazul în care CE dorește cu orice preț un progres imediat. Alte îmbunătățiri ale cheltuielilor sunt puțin probabile într-un context electoral și ar putea fi povești pentru 2025.

În al doilea rând, veniturile vor crește într-adevăr, dar vor rămâne probabil departe de traiectoria ideală de progres. Cel mai recent pachet fiscal ar trebui, în general, să consolideze veniturile, dar amânarea până la 1 iunie a aplicării stricte a raportării e-Factura digitalizate pentru întreprinderi indică faptul că sunt încă necesare îmbunătățiri în procesul de colectare a impozitelor. În ansamblu, este puțin probabilă modificarea cheltuielilor, cu excepția cazului în care unele investiții sunt din nou amânate, în timp ce veniturile depind în continuare de perfecționări ale procesului.

În al treilea rând, există o mulțime de factori-cheie de urmărit în acest an, care ar putea aduce modificări ale deficitului în ambele direcții. La nivel local, probabil că cel mai important este reorganizarea ANAF și potențiala creștere a impozitării IMM-urilor ca parte a angajamentelor României față de etapele de referință ale celei de-a treia tranșe a Facilității de Redresare și Reziliență.

În 2025 ING previzonează o reducere a deficitului bugetar spre 5%

”Pentru 2025, am prevăzut o reducere a deficitului spre 5,0% și considerăm că riscurile generale sunt echilibrate. Veniturile mai puternice vor proveni probabil dintr-un nou pachet fiscal, care ar putea fi implementat la începutul anului 2025. Scenariul nostru central presupune că actuala coaliție va rămâne în vigoare. Ca potențiale măsuri viitoare, îmbunătățirile și experimentarea celor mai noi actualizări digitale ale ANAF ar putea, în principiu, să pregătească și infrastructura tehnică necesară în implementarea impozitării progresive.

În plus, impozitele pe lux și pe capital în sens mai larg, precum și un sistem de TVA mai unificat, sunt probabil pe masă. Un factor-cheie care trebuie urmărit este dacă și cum va reforma guvernul salariile din sectorul public pentru a reduce inechitățile, într-un mod similar cu recenta reformă a pensiilor. Această lege ar putea fi adoptată în cursul acestui an și pusă în aplicare în 2025.

Rezultatul acestuia din urmă depinde de negocierile cu CE și ar putea fie să crească veniturile fiscale în cursul acestui an, dacă este pus în aplicare, fie să scadă veniturile din FRR dacă nu este pus în aplicare și este considerat ca o etapă ratată”, a spus Tătaru.