Deficitul și bugetul pe 2027 vor decide soarta României. Investitorii urmăresc consolidarea fiscală, iar inflația riscă să fie reaprinsă de curs și de prețul petrolului – raport Erste

Analiștii Erste arată că execuția bugetară favorabilă din primele patru luni ale anului a contribuit la calmarea piețelor financiare, într-un context caracterizat de tensiuni geopolitice și blocaj politic intern.

Astfel, randamentele obligațiunilor de stat românești cu maturitatea de 10 ani s-au stabilizat în intervalul 6,8%-6,9%, după episoadele de volatilitate din ultimele luni. Erste estimează că acestea vor rămâne relativ constante până la sfârșitul anului 2026, urmând să intre pe o traiectorie descendentă graduală în 2027, pe măsură ce politica monetară a Băncii Naționale a României va permite relaxarea condițiilor financiare.

Potrivit raportului, instalarea unui guvern credibil și ferm orientat pro-occidental ar putea determina o scădere suplimentară a costurilor de finanțare încă din acest an.

Deficitul bugetar, principalul indicator urmărit de investitori

Erste consideră că reducerea deficitului bugetar reprezintă cea mai importantă temă economică pentru România. După ce deficitul ESA a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, Guvernul și-a propus pentru acest an o țintă de 6,2% din PIB. Pe baza execuției bugetare din primele luni, analiștii apreciază că acest obiectiv este realizabil.

Pachetul de măsuri fiscale adoptat în august 2025 pare suficient pentru readucerea finanțelor publice pe o traiectorie mai sustenabilă în 2026. Totuși, pentru anii următori ar putea fi necesare măsuri suplimentare, în cazul în care colectarea taxelor și eficientizarea cheltuielilor publice nu vor avansa conform așteptărilor.

În acest context, piețele financiare și agențiile de rating vor urmări cu atenție construcția bugetului pentru 2027, considerat un test important al angajamentului României față de consolidarea fiscală convenită cu Comisia Europeană.

România rămâne sub presiunea agențiilor de rating

Raportul Erste atrage atenția că toate cele trei mari agenții internaționale de rating mențin perspectiva negativă pentru România, țara aflându-se în continuare la limita categoriei recomandate investițiilor.

Principala îngrijorare a agențiilor vizează capacitatea autorităților de a implementa reformele necesare și de a menține sprijinul politic pentru măsurile de ajustare fiscală pe termen mediu.

În plus, România riscă să piardă aproximativ 7,3 miliarde de euro din fondurile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, echivalentul a circa 1,8% din PIB, dacă reformele asumate vor întârzia.

În scenariul de bază al Erste, datoria publică va continua să crească în următorii ani, urmând să atingă un vârf de aproximativ 68% din PIB în perioada 2028-2029.

Leul s-a depreciat, dar BNR consideră cursul apropiat de echilibru

Piața valutară a traversat, de asemenea, o perioadă tensionată după criza politică din luna mai. Cursul euro/leu a atins temporar un nou maxim istoric, apropiindu-se de pragul de 5,30 lei pentru un euro.

Ulterior, situația s-a stabilizat, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că nivelul actual al cursului este apropiat de echilibru. Acesta a subliniat însă că stabilitatea valutară depinde în mare măsură de consolidarea fiscală și de reducerea incertitudinilor politice.

Erste apreciază că leul rămâne încă ușor supraevaluat din perspectivă macroeconomică, însă diferența s-a redus semnificativ după deprecierea recentă.

Deprecierea leului și scumpirea petrolului riscă să reaprindă inflația

Analiștii băncii estimează că un impact important asupra inflației va veni în perioada următoare din partea factorilor externi.

Conform calculelor Erste, o depreciere de 1% a leului poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației, în timp ce o creștere de 10% a prețului petrolului poate genera un efect suplimentar de 0,3-0,4 puncte procentuale.

După o perioadă în care factorii externi au avut un impact relativ neutru asupra prețurilor, efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra petrolului și deprecierea recentă a monedei naționale ar putea contribui cu până la două puncte procentuale la inflația anuală până la sfârșitul anului.

În același timp, Erste menține scenariul unei decelerări accentuate a inflației în lunile de vară, însă avertizează că riscurile rămân orientate în sens ascendent.

Instabilitatea politică complică reformele

Din punct de vedere politic, raportul subliniază că România se află într-un moment delicat după căderea guvernului în urma moțiunii de cenzură adoptate la începutul lunii mai.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, însă rămâne incert dacă acesta va reuși să obțină susținerea necesară în Parlament.

Erste avertizează că un guvern fără o majoritate stabilă va avea dificultăți în promovarea reformelor nepopulare necesare pentru reducerea deficitului bugetar. În aceste condiții, obiectivele de consolidare fiscală pe termen mediu ar putea deveni mai dificil de atins.

România recuperează decalajele față de UE, dar educația și infrastructura rămân puncte slabe

Pe termen lung, raportul evidențiază progrese în mai multe domenii ale dezvoltării sustenabile, inclusiv în reducerea sărăciei, creșterea economică și consolidarea instituțiilor.

Totuși, România continuă să înregistreze performanțe sub media Uniunii Europene în domenii precum educația, infrastructura, inovația, gestionarea resurselor de apă și protecția ecosistemelor terestre.

Potrivit Erste, reducerea acestor decalaje va necesita reforme consistente și investiții susținute, inclusiv în contextul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În concluzie, mesajul principal al raportului este clar: piețele financiare sunt dispuse să acorde României timp pentru ajustarea dezechilibrelor, însă succesul va depinde de capacitatea viitorului guvern de a livra consolidare fiscală credibilă, reforme structurale și stabilitate politică.