Delgaz Grid va începe testele din cadrul proiectului-pilot 20HyGrid, din luna mai

Prin acest proiect compania îşi propune să valideze la nivel naţional utilizarea soluţiei tehnologice bazate pe amestecul a 23% hidrogen cu gaze naturale, scrie Agerpres.

De asemenea, compania subliniază că şi în România este esenţial să se elaboreze un cadru legislativ şi de reglementare adecvat, precum şi scheme de sprijin/programe de finanţare pentru a susţine investiţiile necesare implementării tehnologiilor cu hidrogen, respectiv conversia reţelelor de gaze naturale spre hidrogen.

Pe de altă parte, sursa citată semnalează că Germania face progrese tot mai rapide în direcţia creării economiei hidrogenului, conform celui de-al doilea raport „H2-Bilanz” (Bilanţ H2), publicat vineri de E.ON pe baza datelor de la Institutul de Economie Energetică de la Universitatea din Koln (EWI). În prezent, sunt planificate o serie de noi proiecte care ar creşte capacitatea de electroliză. În plus, aceste proiecte sunt în medie semnificativ mai mari decât cele anterioare şi, prin urmare, nu mai servesc doar în scopuri de testare şi cercetare, ci ar fi potrivite şi pentru producerea de hidrogen (H2) la scară industrială.

Capacitatea de generare H2 planificată până în 2030 a crescut de la 5,6 GW în iulie 2022 la 8,1 GW în februarie 2023. Acest lucru arată că planurile de a se construi centrale de electroliză pentru a genera hidrogen câştigă viteză, ceea ce face ca obiectivul Guvernului german de 10 GW de capacitate instalată până în 2030 să fie tot mai tangibil. Pe de altă parte, însă, nu s-au luat încă decizii finale de investiţie pentru majoritatea proiectelor.

E.ON atribuie, printre altele, creşterea planificată a capacităţii de electroliză şi crizei energetice. Necesitatea de a deveni mai puţin dependenţi de gazele naturale cât mai repede posibil şi de a realiza o mai mare diversificare a surselor de energie a oferit multor operatori de centrale un stimulent să planifice proiecte de hidrogen.

La rândul ei, capacitatea crescută de electroliză a redus decalajul de import prognozat: în timp ce acesta era încă de 50,5 TWh când „H2-Bilanz” a fost publicat pentru prima dată, în noiembrie anul trecut, E.ON se aşteaptă acum la un decalaj de 43,5 TWh până în 2030. Calculul se bazează pe o cerere de hidrogen de 66 TWh până în 2030, pe baza unui studiu.

Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese concrete în dezvoltarea infrastructurii. Deşi liniile de hidrogen planificate au crescut de la 2.273 la 2.813 de kilometri în şase luni, doar 417 de kilometri de linii de hidrogen pur sunt în funcţiune în prezent în Germania.

„Este îmbucurător faptul că a crescut capacitatea planificată de generare a hidrogenului în Germania, iar decalajul de import s-a redus. Cu toate acestea, nu trebuie să ne bazăm pe această evoluţie iniţial pozitivă. Planificarea trebuie să fie şi mai ambiţioasă. În caz contrar, proiectele nerealizate sau întârzierile în construcţie ar putea împiedica rapid atingerea obiectivului de 10 GW. În plus, încă ne lipseşte infrastructura pentru a transporta hidrogenul către clienţi. Prin urmare, Germania trebuie să-şi urmeze acum calea aleasă şi mai hotărât şi mai consecvent, pentru a oferi economiei germane şi europene a hidrogenului o şansă reală pe piaţa globală”, a declarat Patrick Lammers, membru al Consiliului de administraţie al E.ON

E.ON vede în continuare o nevoie urgentă de clarificare, de exemplu, în condiţiile-cadru de funcţionare a reţelelor de hidrogen. Discuţiile prelungite alimentează incertitudinea şi, astfel, încetinesc dezvoltarea unei reţele de hidrogen. Acum este important să se creeze un cadru legal de încredere pe termen scurt pentru a se asigura că se pot face investiţii concrete. Cadrul de finanţare din Germania şi Europa trebuie, de asemenea, dezvoltat rapid pentru a oferi o şansă realistă creşterii pieţei hidrogenului din afara SUA. Acest lucru necesită instrumente de finanţare pragmatice, uşor accesibile şi rapid disponibile, se menţionează în comunicatul E.ON.

Un prim pas a fost făcut: în februarie, Comisia UE a publicat definiţia mult aşteptată a hidrogenului „verde”. Deşi aceasta conţine cerinţe foarte complexe care vor deveni şi mai stricte începând cu 2029, cel puţin oferă investitorilor şi industriei o bază necesară pentru dezvoltarea unei pieţe de hidrogen în Europa.

Raportul „H2-Bilanz” este publicat de două ori pe an. Abordarea ştiinţifică, bazată pe date, este menită să ajute să se asigure că sunt făcute ajustările potrivite pentru o accelerare cu succes a hidrogenului. Analiza include planuri specifice de proiect până în 2030 şi indicatori precum capacitatea de generare a hidrogenului verde, volumele de import, infrastructura şi costurile.