Dezvăluire a directorului asociației băncilor despre Guvernul Ciolacu . Dănescu, ARB: Ne-am dus și am propus să plătim voluntar 1% pe cifra de afaceri. A doua zi am fost anunțați că vom plăti 2%. Apoi 4%

Directorul ARB a dezvăluit că, în 2023, bancherii au avertizat Guvernul (condus atunci de Marcel Cilolacu) că deficitul de 5,6% din PIB este deja unul foarte ridicat și va deveni o mare problemă. În acest context, spune bancherul, chiar băncile au propus să contribuie suplimentar cu 1% din cifra de afaceri. A fost actul de naștere al impozitului suplimentar pe cifra de afaceri, care, până la urmă, a ajuns la 4%.

„În 2023 am fost  la Guvern spunând că deficitul e 5,6% și  mergem într-o direcție periculoasă. Am transmis că  vrem să participăm  și sugerăm să contribum cu 1% din cifra de afaceri, pe termen determinat. Am propus să ne întâlnim periodic să analizăm situația și să vedem dacă e cazul să prelungim. Am pus, desigur, și problema cheltuielilor bugetare. Răspunsul a venit a doua zi spunând că băncile vor plăti 2%. Era un guvern de stânga. Apoi am avut un premier din partea dreaptă care a mai adăugat 2 puncte procentuale”, a povestit Florin Dănescu la Profit Financial Forum.

Din iunie 2023, conducerea executivului a fost preluată de către Marcel Ciolacu pe fondul unui deficit bugetar deja mare și în creștere, Ciolacu nu a șluat măsuri de reducere a cheltuielilor ori de creșterea  veniturilor ci a preferat să cheltuiască bani din fondul de rezervă al Guvernului, acoperind astfel temporar problemele. Ulterior, însă, deficitul a explodat până la un record de aproape 10% în 2024. În încerecarea de a interveni rapid pentru a evita prăbușirea, următorul Guvern, condus de Ilie Bolojan, a decis să crească aproape toate taxele și impozitele, dublând și contribuția băncilor.

În acest moment, existența impozitul pe cifra de afaceri dublează fiscalitatea suportată de bănci, conform șefului ARB. Acesta consideră că atitudinea statului este una greu de înțeles din acest punct de vedere, în condițiile în care marele risc la care se expune Guvernul este să nu mai găsească de unde să se împrumute, însă, concomitent, tot guvernul își suprataxează creditorii.

„Traversăm o criză de creditare. Deficitul bugetar se transferă în riscul de a nu mai fi creditat. Și atunci s-a decis să taxăm creditorii. Este o frână de decizie serioasă. Nu poți justifica că vrei să dezvolți în fața șefilor și asta se întâmplă de foarte mulți ani. Dacă vii și spui că ai fost și amendat, este foarte greu să justifici creșterea și totuși creșterea există la bănci. Să  nu uităm că a existat și o taxă pe active, numită taxa pe lăcomie, justificată că băncile creditează prea mult statul român.”, a punctat Florin Dănescu.