Dezvoltatorii imobiliari: Modificările fiscale pot duce la scumpirea apartamentelor, compromisuri la calitatea materialelor și pierderi de 7 miliarde de lei

Modificările fiscale referitoare la TVA la achiziția alocuințelor dar și a impozitelor pe tranzacții au stârnit reacții în piață. Asociația investitiorilor în imobiliare spujne că scăderea cu 10-12% a volumului de afaceri va duce la accelerarea tendinței de contractare a pieței imobiliare. Aceasta mai arată că a scăzut și contribuția industriei la PIB-ul României a scăzut de la 14,5% în 2020 la 13%, anul trecut.

În plus, cererea și oferta s-au diminuat substanțial în primul trimestru din acest an cu o scădere de 25% față de aceeași perioadă din 2022.

„AREI înțelege necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să susțină veniturile la bugetul statului și să ajute la atenuarea deficitului bugetar, dar consideră că este nevoie de o abordare mai echilibrată, care să nu genereze un impact disproporționat asupra sectorului imobiliar și a perspectivelor de proprietate pentru cetățenii României”, spune Dennis Selinas, Președintele Consiliului Director al AREI și CEO Globalworth.

Ce impact ar avea măsurile fiscale propuse

Pe lângă impactul bugetar negativ pe care l-ar atrage aceste modificări, AREI semnalează consecințe în cascadă pentru întreg ecosistemul imobiliar din România și efecte care se vor resimți și la nivelul populației.

• Costuri mai mari pentru consumatorul final și creșterea prețurilor la locuințe – Eliminarea cotei de TVA de 5% la locuințe va fi resimțită puternic de persoanele cu venituri reduse, în special tinerii și familiile cu mulți copii, care nu își vor mai putea permite achiziția de locuințe noi. Spre exemplu, pentru un apartament de două, trei camere, cota de TVA majorată la 9% va atrage un cost suplimentar de 4.800 de euro, plus taxe notariale calculate la valoarea totală de achiziție, în condițiile în care prețul locuințelor din România a înregistrat deja o creștere de 12% în mai puțin de doi ani;
• Scăderea calității ofertei la locuințele noi – Presiunea financiară crescută ar putea determina unii dezvoltatori să facă compromisuri privind calitatea materialelor utilizate în construcții. Totodată, dezvoltatorii ar putea fi forțați să reducă dimensiunea unităților locative, pentru a menține prețul final al apartamentelor accesibil. Acest lucru ar putea duce la o piață supra-saturată cu apartamente mai mici, în condiţiile în care România are un decalaj considerabil față de alte state membre ale Uniunii Europene, având cel mai scăzut număr mediu de camere pe persoană și cel mai ridicat procent de persoane care locuiesc într-o locuință supraaglomerată;
• Risc sporit de evaziune fiscală – Creșterea poverii fiscale pe segmentul rezidențial (majorarea cotei de TVA pentru locuințe la 9%, aplicarea unui impozit de 5% la prețul de vânzare pentru tranzacții cu valoarea peste 600.000 lei) poate genera premise ce vor conduce la evaziune fiscală, în sensul declarării unor valori mai mici;
• Riscul de blocaj pe piața imobiliară – În condițiile în care cererea de locuințe este foarte elastică la preț, iar inflația ridicată și ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea soluțiilor de finanțare bancară, noile măsuri, mai ales în ceea ce privește impunerea de noi taxe, cum ar fi impozitul de 5% la prețul de vânzare pentru tranzacții cu valoarea peste 600.000 lei, ar putea reduce cu cel puţin 50% oferta și cererea din piața imobiliară, în 2024. Pe de altă parte, reglementarea unor noi măsuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea conformității cu normele constituționale, analiza oportunității și evitarea oricăror neclarități pe dimensiunea de implementare;
• Povară fiscală sporită de peste patru ori – Aproximativ 91% din companiile active în domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare sunt microîntreprinderi, iar nivelul de taxare generalizată aplicat în baza modificărilor discutate va crește de la 338 milioane de lei (2022) la 1,47 miliarde de lei (2024), respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri (2022) până la 5% din cifra de afaceri (2024), de patru ori peste media la nivel național;
• Presiune sporită pe costurile cu forţa de muncă – Reintroducerea CASS asupra salariilor în construcții va determina scăderea salariilor nete plătite în sector cu aproximativ 11,1% și va presupune un efort major de compensare de către dezvoltatori/constructori, punând presiune pe costurile lor.

Din AREI fac parte dezvoltatorii AFI Europe România, Akcent Development, Alesonor, Argo Property Capital, Avivim Gonen Group, Bog’Art, Ceetrus România, Cordia România, CPI Romania, Estoria City, Forte Partners, Globalworth, Granvia România, Hercesa Imobiliara, Lion’s Head, Mulberry Development, Mitiska REIM, Nepi Rockcastle, One United Properties, Portico Investments România, Portland Trust, Prima Development Group, Skanska, Speedwell, Square 7 Properties, Țiriac Imobiliare.