Diana Buzoianu: Pădurea Băneasa este parte din misiunea pe care o avem de a proteja pădurile care au un rol social legat de calitatea vieţii a milioane de români

„Stăteam să mă gândesc, că acum aproape mai bine de doi ani şi jumătate, începeam să discutăm despre un proiect de lege care să protejeze pădurile din jurul, iniţial, al Bucureştiului, ulterior din jurul tuturor oraşelor din România. Pădurea Băneasa este, practic, parte din această misiune mai mare, o misiune pe care o avem de a proteja pădurile care au un rol social, eminamente, legat de calitatea vieţii a milioane de români. Când am început să vorbim despre protejarea pădurilor, despre arii protejate în jurul oraşelor, mii de români au început să ne scrie că, în sfârşit, cineva protejează aerul nostru, aerul pe care îl respirăm, puţinul verde pe care îl mai avem în jurul oraşelor.

Realitatea este că există o presiune foarte mare pusă, inclusiv pe dezvoltare, şi da, este o presiune care trebuie să fie recunoscută, iar până într-un punct este legitimă. În acelaşi timp, vine în paralel şi cu o presiune pusă pe calitatea vieţii în sensul în care ştim cu toţii că nu putem să respirăm ciment, ştim cu toţii că nu putem să locuim numai în gri. Avem nevoie de altfel de spaţii verzi în jurul nostru, de pădurile cu care alte generaţii de dinaintea noastră s-au bucurat şi noi trebuie să le lăsăm mai departe generaţiilor viitoare. Astăzi, facem un pas esenţial. De fapt, chiar ieri aţi reuşit să depuneţi (Asociaţia Parcul Natural Bucureşti, n.r.) studiul necesar la Academie pentru a putea să arătăm cu toţii că pădurea Băneasa poate să fie un parc natural, poate să fie o arie protejată”, a spus Buzoianu.

Aceasta a adăugat că Academia Română se va pronunţa exact care este tipul de arie protejată şi, „indiferent de situaţie, scopul principal, misiunea noastră principală este să protejăm această pădure”.

„Am avut foarte multe discuţii în ultima perioadă. Astăzi este un moment de bucurie, dar ştim cu toţii, am avut discuţii nenumărate despre pădurea Băneasa(…) Cred că, astăzi, dăm o direcţie absolut clară pentru Pădurea Băneasa, şi anume că pe lângă cele zeci de mii de bucureşteni care au venit şi au spus că vor ca această pădure să fie protejată, iată avem la masă inclusiv autorităţi publice care îşi asumă că este o misiune comună acest lucru. Din partea Ministerului Mediului este clar o misiune pe care ne-o asumăm. Imediat ce va veni punctul de vedere de la Academie, avem alături de acest proces, evident, primăriile de la nivel local, care trebuie să dea Hotărâri de Consiliu Local ca să poată să fie după aceea iniţiată Hotărârea de Guvern.

În momentul în care vom avea absolut toate documentele pentru a putea face pasul pentru a fi declarată arie protejată Pădurea Băneasa, Ministerul Mediului va face acest pas. Ne asumăm ferm că vrem să protejăm această pădure (…) În momentul în care va fi realizat acest proiect, cred că va fi un exemplu de bune practici şi de cum pot toate rotiţele din sistem să funcţioneze ca să avem la final un rezultat pe care l-au aşteptat (bucureştenii, n.r.)”, a susţinut ministrul Mediului.

Asociaţia Parcul Natural Bucureşti şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) au organizat, sâmbătă, în Pădurea Băneasa, o conferinţă care a marcat depunerea la Academia Română a Studiului de Fundamentare Ştiinţifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Baneasa.

Conform cercetării, obiectivul de conservare al Pădurii Băneasa implică protejarea şi menţinerea diversităţii biologice, a integrităţii ecologice a ecosistemului forestier şi dezvoltarea durabilă a oraşului.

„Conservarea şi valorificarea peisajului natural şi cultural al Pădurii Băneasa, prin protejarea biodiversităţii, promovarea educaţiei ecologice şi facilitarea unei relaţii armonioase între comunitate şi natură, într-un cadru de utilizare durabil şi responsabil. Obiectivul de conservare al Pădurii Băneasa implică protejarea şi menţinerea diversităţii biologice şi a integrităţii ecologice a ecosistemului forestier.

Aceasta înseamnă: conservarea speciilor de plante şi animale de interes conservativ; dezvoltarea durabilă a oraşului, dezvoltarea ecoturismului şi sensibilizarea publicului cu privire la importanţa protejării mediului. menţinerea habitatelor naturale esenţiale pentru diversele forme de viaţă; promovarea cercetării ştiinţifice şi educaţiei ecologice; gestionarea durabilă a resurselor naturale pentru a preveni degradarea acestora”, notează Studiul de fundamentare al ariei naturale protejate Pădurea Băneasa, document depus la Academia Română, instituţie care urmează să-l analizeze în vederea validării.

Acelaşi studiu evidenţiază faptul că, în conformitate cu datele din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% – respectiv 439,7 hectare) şi privată (64% – adică 781,8 hectare), iar administrarea, din punct de vedere silvic, este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor – RNP Romsilva, prin Ocolul Silvic Bucureşti, din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

Suprafaţă totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1221,5 de hectare şi se suprapune din punct de vedere administrativ teritorial cu Municipiul Bucureşti, Sectorul 1, şi cu localităţile Voluntari şi Tunari din judeţul Ilfov.

Potrivit activiştilor de mediu, instituirea regimului de arie naturală protejată în Pădurea Băneasa e singura măsură care poate garanta integritatea pădurii pe termen lung, conservarea habitatelor şi oferi oamenilor acces la recreere sănătoasă şi aer curat.

„Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, iar România a fost deja condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru aerul toxic din Capitală. Nivelurile de particule fine (PM10 şi PM2.5) depăşesc constant limitele legale, punând în pericol sănătatea locuitorilor. Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, bucureştenii ar putea trăi cu până la patru ani mai mult dacă s-ar respecta ţintele de reducere a poluării. Poluarea cauzează mii de decese premature şi costuri sociale de miliarde de euro anual.

Cu toate acestea, Pădurea Băneasa este supusă abuzurilor repetate. Construcţiile au început să muşte din marginile pădurii. Apar tot mai multe şantiere. Maşinile îşi turează motoarele tot mai des pe drumurile forestiere, ridicând praful în ochii celor care vin în pădure să se bucure de o plimbare în linişte, să facă sport sau să respire aer curat. Toamna aceasta, cu largul concurs al autorităţilor, unul dintre drumurile forestiere a fost deschis traficului auto dinspre cartierul Greenfield, de la Consolight către Aleea Padina”, au menţionat reprezentanţii asociaţiei

Studiul de fundamentare ştiinţifică pentru Parcul Natural Pădurea Băneasa a fost realizat de Asociaţia Parcul Natural Bucureşti în cadrul proiectului Rewilding, finanţat de Platforma de Mediu pentru Bucureşti, program iniţiat de Fundaţia Comunitară Bucureşti şi ING Bank România.

Un raport al Corpului de Control din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), publicat pe data de 10 februarie 2026, arată că lungimea drumului forestier FE002 situat în Pădurea Băneasa a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, iar prelungirea a fost operată fără existenţa documentaţiei legale privind schimbarea categoriei de folosinţă, fără proiect tehnic şi fără aprobările prevăzute de legislaţia în vigoare.

Din datele Asociaţiei Parcul Natural Bucureşti, până la ora actuală, peste 22.000 de semnături au fost înregistrate pentru o petiţie care cere instituirea regimului de arie protejată în Pădurea Băneasa.

Asociaţia atrage atenţia că Pădurea Băneasa este supusă „abuzurilor repetate”. Construcţiile „au început să muşte” din marginile pădurii, apar „tot mai multe” şantiere, iar unul dintre drumurile forestiere a fost deschis traficului auto dinspre cartierul Greenfield, de la Consolight către Aleea Padina.

Pădurea Băneasa este cea mai întinsă zonă de natură primară din Bucureşti, una dintre ultimele rămăşiţe ale Codrilor Vlăsiei, parte a Centurii Verzi a Capitalei. Sute de specii de animale, păsări, amfibieni şi insecte îşi au casă aici, dintre care 46 sunt protejate sau ameninţate cu dispariţia – Ciocănitoarea neagră, ciuful de pădure, şarpele de alun, tritonul cu creastă, fluturele-zebră, liliacul de amurg, bursucul, veveriţa şi căprioara