Dilema dolarului – Numărul băncilor centrale care vor să-şi reducă alocările în moneda americană în următorul deceniu este mai mare decât al celor care vor să le majoreze (OMFIF)

Este pentru prima dată când studiul indică o astfel de modificare în privinţa dolarului şi vine pe fondul dezbaterii la nivel global referitoare la rolul acestuia de principală monedă de rezervă, pe fondul incertitudinilor politice din SUA şi a sporirii riscurilor geopolitice, scrie Agerpres.

OMFIF, înfiinţat la Londra în 2010, a indicat de asemenea entuziasmul în rândul celor 90 de bănci centrale, fonduri publice de pensii şi fonduri suverane participante la sondaj de a spori utilizarea AI faţă de nivelul actual.

Participanţii la studiu, care împreună supervizează active de aproximativ 10.000 miliarde de dolari, văd sporirea volatilităţii ca o problemă permanentă şi abordează noi metode pentru a face faţă problemelor, inclusiv folosirea AI.

„Vechea ipoteză că investitorii publici pot aştepta normalizarea mediului de afaceri pare din ce în ce mai nerealistă”, susţine economistul OMFIF Yara Aziz.

Nu există o alternativă clară la dolar, care anul acesta s-a apreciat cu 3%, pe fondul dobânzilor mai ridicate din SUA, a interesului pentru activele american şi preferinţei investitorilor către active sigure, în contextul războiului din Iran.

Totuşi, aproximativ 79% din băncile centrale şi 60% din fondurile public cred că sistemul monetar global trece printr-o perioadă d tranziţie spre o lume „multipolară”.

Monedele care nu sunt în topul principalelor opt câştigă gradual teren în rândul activelor de rezervă. Alocările băncilor centrale de coroane norvegiene şi dolari neozeelandezi cresc, de asemenea sporeşte interesul pentru lire sterline.

Deşi participanţii la studiu şi-au menţinut intenţiile de a-şi majora deţinerile de euro şi yuani chinezeşti, ei spun că dificultăţile structurale afectează deţinerile pentru ambele monede.

Aurul, care a înregistrat preţuri record şi este deţinut de 82% din băncile centrale, „a ajuns în centrul strategiei de management a rezervelor. Pe termen scurt, este activul cel mai căutat de băncile centrale, 30% din respondenţi spunând că intenţionează să-şi majoreze alocările în perioada 2027-2028.

Şi utilizarea AI este în creştere. Mai mult de 66% din băncile centrale intenţionează să sporească integrarea AI în viitorul apropiat.