Diminuarea inflaţiei lasă loc unei reveniri economice fragile în Europa de Est

Analiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că perioada iulie-septembrie 2023 a marcat ieşirea din recesiune tehnică în cazul Ungariei, în timp ce economia Poloniei a înregistrat un avans de 1,9%, cea mai bună performanţă de la începutul anului. În cazul României, expansiunea a continuat în trimestrul al treilea, cu o creştere economică de 0,4% comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce PIB-ul Bulgariei ar urma să înregistreze un avans de 0,3%. Toate aceste ţări vor da marţi publicităţii cifrele oficiale privind PIB-ul, scrie Agerpres.

„Putem vorbi de o uşoară revenire în regiune dar nu de o relansare solidă. Mediul extern nu este foarte prietenos pentru creştere”, a declarat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG în Viena.

România a reuşit să contracareze parţial o parte din provocările externe prin urgentarea unor proiecte întârziate de infrastructură precum autostrăzi şi modernizări de spitale, în încercarea de a absorbi cât mai multe fonduri posibile din bugetul UE pe perioada 2014-2020. De asemenea, guvernul de coaliţie a făcut o prioritate din implementarea reformelor cerute în cadrul planului european de relansare. Acest program poate duce la deblocarea unor fonduri europene suplimentare pentru administraţia publică. Investiţiile au fost un motor important de creştere în precedentele două trimestre.

Reducerea presiunii pe partea de preţuri a determinat deja băncile centrale din Budapesta şi Varşovia să înceapă să reducă dobânzile. Cehia ar urma să facă şi ea acelaşi lucru după o contracţie economică neaşteptată. Cu toate acestea, perspectivele rămân incerte în condiţiile în care inflaţia ar urma să se reducă lent în următoarele luni. În plus, sectorul manufacturiere începe şi el să se resimtă de pe urma diminuării cererii din zona euro, un important partener comercial.