Directoarea care a delapidat peste 4,5 milioane lei de la Electrica Serv, trimisă în judecată

Potrivit unui comunicat al PTB transmis AGERPRES vineri, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a unei femei care a deţinut funcţia de director economic în cadrul unei societăţi cu capital majoritar de stat care desfăşoară activităţi de interes public, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare care a produs consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (18 acte materiale), acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată (18 acte materiale), fals informatic, în formă continuată (17 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (7 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (7 acte materiale) şi uz de fals, în formă continuată (7 acte materiale), toate în concurs real.

Surse judiciare au precizat pentru AGERPRES că societatea la care se face referire în comunicat este Electrica Serv.

Procurorii notează că, în perioada 5 noiembrie 2024 – 24 februarie 2025, femeia, care preluase atribuţiile de director economic începând cu octombrie 2024, ar fi conceput şi pus în executare un mecanism prin care şi-ar fi însuşit din patrimoniul societăţii suma totală de 4.541.041,12 lei, prin intermediul a 18 transferuri bancare succesive, cu valori individuale cuprinse între 22.500 lei şi 438.520 lei.

„Într-o primă etapă, inculpata ar fi obţinut, fără drept, mijloacele necesare autorizării plăţilor. Ordinele de plată ale societăţii se autorizau prin intermediul unei aplicaţii de tip internet banking, cu ajutorul unor dispozitive de autentificare (token) atribuite nominal altor două angajate cu drept de semnătură în bancă. Inculpata ar fi folosit, în mod repetat şi fără acordul titularelor, aceste dispozitive şi datele de autentificare aferente, accesând astfel fără drept, de 18 ori, sistemul informatic al instituţiei bancare”, menţionează sursa citată.

Într-o a doua etapă, la completarea ordinelor de plată, aceasta ar fi disimulat identitatea beneficiarului real: la rubrica destinată denumirii beneficiarului ar fi introdus denumirea unor furnizori reali ai societăţii ori a unor entităţi din cadrul aceluiaşi grup, iar la rubrica destinată contului IBAN al beneficiarului ar fi introdus propriul cont bancar sau contul unei societăţi comerciale administrate de soţul său. Întrucât aplicaţia bancară utilizată nu realiza verificarea automată a corespondenţei dintre denumirea beneficiarului şi contul IBAN indicat, în evidenţele societăţii plăţile figurau ca fiind efectuate către furnizori.

Într-o a treia etapă, pentru a conferi transferurilor o aparenţă de legalitate, ar fi fost întocmite, avizate şi înregistrate în evidenţele societăţii documente care atestau prestarea unor servicii care în realitate nu au fost prestate: referate de necesitate, facturi şi facturi proforme – una dintre facturi fiind emisă în două formate diferite -, situaţii de lucrări, precum şi centralizatoare zilnice de plăţi, arată Parchetul.

Rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, a fost trimis Tribunalului Bucureşti, cu propunerea de menţinere a măsurii preventive a controlului judiciar şi a măsurilor asigurătorii.