Directorul IEA nu se aşteaptă la o „creştere uriaşă” a preţului ţiţeiului

Birol a mai spus că IEA a decis să îşi revizuiască, din nou, estimările privind ritmul de creştere a cererii de petrol în 2019, din cauza încetinirii economiei mondiale şi a disputelor comerciale dintre SUA şi China. Conform noilor estimări, cererea mondială de petrol va creşte cu 1,1 milioane de barili pe zi în 2019, însă Birol a avertizat că IEA ar putea să mai revizuiască odată aceste estimări dacă economia mondială, şi în special economia chineză, dă noi semne de slăbire. Comparativ, la finele anului trecut, IEA estima că cererea mondială de petrol va creşte cu 1,5 milioane barili pe zi în 2019, însă în luna iunie a revizuit aceste estimări la 1,2 milioane barili pe zi.

„China cunoaşte cea mai slabă creştere economică din ultimele trei decenii, la fel ca şi unele din economiile avansate…dacă performanţele economiei mondiale sunt mai slabe decât preconizăm, atunci am putea să revizuim, din nou, estimările în lunile următoare”, a declarat Fatih Birol într-un interviu acordat Reuters.

Fatih Birol a mai spus că Agenţia Internaţională a Energiei este îngrijorată de creşterea tensiunilor în Orientul Mijociu, în special în zona Strâmtorii Ormuz, o rută de navigaţie vitală care face legătura între statele producătoare de petrol din Golful Persic şi pieţele din Asia, Europa şi America de Nord. Aproximativ 20 de milioane de barili de ţiţei pe zi, adică o treime din petrolul tranzacţionat la nivel global, trece prin Strâmtoarea Ormuz.

„Urmărim cu atenţie ce se întâmplă acolo. Şi dacă se va întâmpla ceva suntem gata să acţionăm rapid şi decisiv”, a spus Fatih Birol, după ce în media au apărut informaţii potrivit cărora Iranul a sechestrat un tanc petrolier străin care făcea contrabandă cu combustibil.

În prezent marii producători de petrol caute rute alternative de livrare. De exemplu, Irakul intenţionează să exporte mai mult petrol spre portul turcesc Ceyhan şi să construiască noi conducte care să îi permită să livreze petrol spre porturile din Siria, Liban şi Arabia Saudită. „Pe termen foarte scurt, efectul acestor opţiuni nu este foarte mare. Ar trebui să analizăm opţiuni şi să le punem în practică. Nu vor aduce modificări mari pe pieţele actuale dar vor fi de ajutor pe termen mediu şi lung”, a spus Birol.

Potrivit directorului IEA, un preţ al petrolului de 65 de dolari per baril include şi tensiunile care au legătură cu Iranul, Libia şi Venezuela, precum şi îngrijorările provocate de tensiunile comerciale dintre SUA şi China. În plus, Fatih Birol a spus că nu se aşteaptă la o creştere uriaşă a preţului ţiţeiului deoarece există foarte mult petrol pe piaţă graţie revoluţiei petrolului de şist în SUA.