Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul a reamintit celor prezenţi „motivele pentru care, anul viitor, salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an”.
„De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înţelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectaţi de creşterea costului vieţii, dar, în egală măsură, o eventuală creştere, anul viitor, a salariului minim brut va genera creşteri în cascadă ale multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative şi mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creşterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuţii, indemnizaţii, grile, sporuri, plafonări şi alocaţii”, se arată în comunicat.
Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creştere a salariului minim „va antrena automat o creştere a mai multor salarii din sectorul public, creştere pe care România nu şi-o permite anul viitor”, precizează sursa citată.
„Anul acesta, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9%. Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creştere a productivităţii muncii duce la un plus de inflaţie, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici. Există diferenţe de salarizare şi între regiuni şi judeţe, iar o creştere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural şi în oraşele mici”, conform comunicatului.
Având în vedere argumentele analizelor economice, este „foarte probabil ca salariul minim brut pe ţară garantat în plată să rămână şi anul viitor la nivelul din acest an”, se mai spune în comunicat.
Consultările vor continua şi luna viitoare, urmând ca Guvernul să ia o decizie până la sfârşitul lunii noiembrie.
Citește și: