Președintele Franței, Emmanuel Macron, a invitat o parte dintre liderii europeni, respectiv pe cancelarul german Olaf Scholz, pe premierii polonez, Donald Tusk, italian, Giorgia Meloni, spaniol, Pedro Sánchez, precum și pe premierul britanic Keir Starmer, la un summit organizat la Paris pentru a discuta modalități prin care poate fi consolidată capacitatea de apărare a Europei.
Chiar dacă subiectul obligațiunilor comune nu a fost abordat în mod concret, premierul polonez a spus că noi măsuri de finanțare vor fi prezentate la timp pentru următorul summit al liderilor UE din 20-21 martie.
În ultimele zile, mai mulți oficiali americani de rang înalt au sugerat că vor merge înainte cu deciziile privind viitorul Ucrainei, ceea ce va modifica arhitectura de securitate a Europei pentru următoarele decenii, fără aportul capitalelor europene.
„În contextul acestei urgențe, cred că a venit timpul să luăm decizii istorice. Și, într-adevăr, subiectul eurobondurilor, de exemplu, este unul dintre mecanismele despre care ar trebui să vorbim”, a declarat ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad.
Protejarea Ucrainei și extinderea forțelor armate ar urma să coste marile puteri de pe continentul european o sumă suplimentară de 3.100 miliarde de dolari în următorii 10 ani, potrivit unei analize a Bloomberg Economics. La rândul lor, planificatorii NATO estimează că țările alianței vor fi nevoite să cheltuie până la 3,7% din PIB pentru apărare. Anul trecut, doar 23 din cele 32 de state membre ale NATO au îndeplinit ținta de 2% din PIB pentru apărare.
Printre opțiunile de finanțare discutate se numără activarea clauzei de salvgardare pentru investițiile în apărare, ceea ce va permite statelor membre să își mărească substanțial cheltuielile pentru apărare, a declarat săptămâna trecută președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
La rândul său, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că blocul va găsi modalități prin care să sprijine cheltuielile naționale. „În prezent ne uităm la o mai mare flexibilitate cu privire la regulile fiscale europene pentru apărare și analizăm cum să aplicăm clauza de salvgardare, pe care o avem în legislația noastră”, a declarat luni Dombrovskis la Bruxelles.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, printre opțiunile disponibile se numără redirecționarea fondurilor existente, inclusiv a celor din fondul pentru revenire din pandemie, pentru a fi utilizate pentru cheltuieli cu apărare. Există de asemenea discuții, în rândul unui grup mai mic de țări, care vor să meargă mai repede decât toate cele 27 de state membre UE, privind evitarea discuțiilor îndelungate și o mai mare flexibilitate în punerea la punct a instrumentelor pentru emiterea de obligațiuni comune.
Oficialii spun că noile planuri de cheltuieli nu vor fi dezvăluite decât după alegerile care vor avea loc duminică în Germania, în ideea de a evita declanșarea de controverse înainte de vot. În mod tradițional, Germania și Țările de Jos au fost împotriva împrumuturilor comune.
Economiștii Deutsche Bank au estimat că UE dispune de 400 miliarde de euro pentru finanțare în domeniul apărării prin spațiul fiscal disponibil la nivel național, fondurile europene de coeziune și schimbarea destinației banilor din actualele programe, precum Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și Mecanismul european de stabilitate.
„Dacă nevoile de cheltuieli vor depăși acest nivel, ar putea fi nevoie de noi soluții la nivelul UE”, susțin economiștii băncii germane într-un raport publicat luni.
La finalul reuniunii de la Paris, premierul polonez Tusk a spus că a primit asigurări că multe miliarde de euro din fondurile europene vor fi realocate pentru apărare, care pot fi mobilizate imediat.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a fost și ea în favoarea creșterii capacității fiscale a blocului comunitar pentru a finanța obiective comune precum securitatea, declarând anul trecut că: finanțarea comună este dezirabilă, fie prin majorarea capacități fiscale, fie prin obligațiunile comune.
Ministrul lituanian al Apărării, Dovile Sakaliene, a spus că, după ce s-a întâmplat în ultimele patru zile la Bruxelles și München, a avut loc o modificare importantă de percepție în rândul aliaților europeni cu privire la regulile bugetare UE și împrumuturile comune. „Cu privire la instrumentele comune europene, instrumentele de solidaritate precum cele utilizate în timpul pandemiei sau cele pe care le-am utilizat pentru agenda verde, acestea trebuie înființate imediat. Cred că toată lumea, sau aproape toată lumea, este de acord”, a spus Sakaliene.