DNA a intrat peste firmele de ride-sharing. Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală de zeci de milioane de lei

Potrivit unui comunicat al DNA, au loc descinderi în nouă locaţii situate pe raza municipiului Timişoara, precum şi în localităţi din judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş, la domiciliile unor persoane fizice sau la sediile/punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, scrie Agerpres.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Timişoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada ianuarie 2023 – aprilie 2025, a unor infracţiuni de evaziune fiscală, de către mai multe societăţi comerciale şi reprezentanţi ai acestora, în legătură cu activitatea de transport alternativ de persoane, prejudiciul adus statului fiind estimat, la acest moment, la aproximativ 30 milioane de lei”, se precizează în comunicat.

Conform unor surse judiciare, în perioada 2021 – 2024 au fost înfiinţate mai multe societăţi de transport alternativ de persoane, controlate de patru administratori, care au colaborat cu peste 800 de şoferi.

După recrutarea şoferilor, aceştia încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deţinute de suspecţi, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul propriu către societăţile comerciale – operatori de transport, care se ocupau de obţinerea autorizaţiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum şi de înscrierea pe platformele de ride-sharing.

Potrivit datelor din anchetă, firmele nu aveau angajaţi proprii, figurând cu sedii în patru locaţii pe raza judeţului Timiş şi un punct de lucru/sediu secundar în municipiul Arad.

Săptămânal, din sumele încasate de la companiile deţinătoare ale platformelor de ride-sharing, administratorii îşi reţineau un comision de 10%, plus o sumă fixă de 70 de lei în fiecare săptămână, cu titlu de servicii de contabilitate, iar restul banilor le era remis în numerar şoferilor. Cei 70 de lei nu ajungeau la vreun contabil, ci erau însuşiţi tot de către administratori.

Ulterior, fondurile astfel obţinute, de ordinul milioanelor de lei, erau retrase în numerar din conturile societăţilor comerciale controlate de cei patru administratori. Din banii încasaţi, aceştia achiziţionau imobile, autoturisme de lux, precum şi autoturisme folosite pentru activităţile comerciale de transport.

Procurorii au descoperit că această activitate frauduloasă se desfăşura pe o perioadă de maximum un an. În momentul în care o firmă din acest circuit intra în atenţia organelor fiscale, activitatea şi flota de autoturisme erau mutate pe o altă societate comercială.

Pentru a eluda răspunderea penală, societăţile comerciale erau fie înfiinţate pe numele unor persoane interpuse, fie cesionate în ultima parte a activităţii, când se proceda, în schimbul oferirii unor sume de bani (1.000 lei săptămânal sau lunar), la desemnarea altor reprezentanţi legali.