DNA-ul, exemplu de bune practici în raportul anticorupţie al UE, alături de agenţii din alte patru state

Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) din România este menţionat în primul raport anticorupţie prezentat luni de Comisia Europeană la capitolul bune practici ale agenţiilor din domeniu, alături de organisme similare din Slovenia, Letonia, Croaţia şi Spania.

Un birou al procuraturii specializat în combaterea corupţiei la nivel mediu şi la nivel înalt, DNA şi-a construit un bilanţ notabil de investigaţii nepărtinitoare şi de trimiteri în judecată la cele mai înalte nivele ale politicii, sistemului judiciar şi din alte sectoare, precum administraţia taxelor, domeniile vamal, al energiei, transportului, construcţiilor şi sănătăţii, notează raportul CE despre DNA.

În ultimii şapte ani, DNA a pus sub acuzare peste 4.700 de inculpaţi, iar 90,25% dintre aceste puneri sub acuzare au fost confirmate prin decizii definitive ale instanţelor. Aproape 1.500 de acuzaţi au fost condamnaţi prin verdicte definitive, aproape jumătate dintre ei deţinând poziţii cheie la nivel foarte înalt, notează raportul.

Potrivit anexei raportului dedicate României, este vorba despre un fost prim-ministru, un ministru, opt parlamentari, un secretar de stat, 26 de primari, viceprimari şi prefecţi, 50 de directori de companii de stat şi instituţii publice, respectiv 60 de funcţionari din cadrul autorităţilor de control.

În perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie 2013, tendinţa s-a menţinut, 823 de inculpaţi fiind aduşi în faţa instanţei şi pronunţându-se 179 de hotărâri judecătoreşti definitive împotriva a 857 de inculpaţi. Secţiunea din raport dedicată României mai menţionează referitor la DNA şi faptul că, în ultimii doi ani, numărul de cauze soluţionate printr-o hotărâre judecătorească a crescut considerabil.

Numărul de condamnări definitive pronunţate în primele trei trimestre ale anului 2012 a fost aproape dublu faţă de numărul din anul precedent şi de patru ori mai mare decât rata condamnărilor din urmă cu şapte ani. În 2011, peste 230 de ofiţeri ai poliţiei de frontieră şi ofiţeri vamali din şase puncte de trecere a frontierei au fost urmăriţi în justiţie pentru luare de mită şi participare la un grup infracţional organizat, în special în legătură cu contrabanda cu ţigări.

Două dintre cazurile cele mai importante ale DNA menţionate în secţiunea dedicată României sunt cele ale unui fost prim-ministru care a executat o pedeapsă cu închisoarea pe baza unor acuzaţii de finanţare ilegală a campaniei sale electorale prezidenţiale şi care în prezent execută, de asemenea, o pedeapsă cu închisoarea pentru o altă condamnare pe baza unor acuzaţii de corupţie.

Alte cazuri importante ale DNA acoperă întregul spectru politic, notează raportul. Este vorba de un fost primar din Cluj trimis în judecată pentru luare de mită în schimbul obţinerii unor contracte publice, care a fost anchetat în stare de arest preventiv în perioada în care era un membru influent al partidului aflat la putere, un ministru aflat în funcţie la acea dată, condamnat în primă instanţă pentru abuz în serviciu pentru presupuse fapte săvârşite în perioada în care ocupa o altă funcţie, şi un parlamentar condamnat la închisoare în două cauze de corupţie în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive, pentru complicitate la abuz în serviciu în legătură cu schimburi ilegale de proprietate, implicând terenuri care aparţineau Ministerului Apărării şi respectiv dare de mită, se precizează în document.

Raportul general al UE privind combaterea corupţiei mai precizează că determinantă pentru rezultate obţinute este structura DNA, care încorporează, pe lângă procurori care conduc şi supraveghează investigaţiile, poliţie judiciară şi experţi în economie, finanţe şi IT.