Doar o minune ne mai scapă de recesiune! Din toamnă vine furtuna: Economia României rămâne fără principalele motoare – Date oficiale

Produsul Intern Brut va consemna aproape sigur o scădere în toamna aceasta și cel mai probabil finalul anului va găsi economia României în recesiune (două trimestre consecutive de scădere). Este principala concluzie care se poate trage din ultimele date statistice prezentate de INS și Banca Națională a României (BNR). Mai precis, principalele motoare ale economiei românești, industria și consumul, au redus masiv turația. Amintim că, în formarea PIB, industria are o pondere de aproximativ 18%, în timp ce comerțul cu ridicata și amănuntul  depășește 20%, acestea fiind de departe cel mai mari ponderi. Deci aproape 40% din PIB este format de industrie și de comerț (sector  direct dependent de evoluția consumului).

Citește și: Oficial. România este aproape de recesiune. Plus de doar 0,3 % la jumătatea anului

În cazul industriei, la jumătatea acestui an avem chiar o scădere substanțială comparativ cu perioada similară a lui 2024, în timp ce consumul și-a redus masiv rata de creștere în primul trimestru al acestui an(ultimele date publicate) și este foarte probabil să fi trecut chiar pe minus la jumătatea lui 2025 . Conform ultimului Raport asupra inflației realizat de BNR, consumul populației a crescut cu doar 0,9% în primul trimestru al acestui an, față de 6% în trimestrul IV 2024.

„Consumul populației și-a atenuat semnificativ rata anuală de creștere, până la 0,9 la sută în primul trimestru din 2025, în contextul menținerii pe o traiectorie descrescătoare a dinamicii anuale a salariului net real până la 4,5 la sută3, precum și a celei aferente creditelor noi de consum. Totodată, cererea de consum a fost afectată de acutizarea incertitudinilor asociate mediului politic, indicatorul de încredere a consumatorilor înregistrând o reducere cu 7,6 puncte comparativ cu media aferentă trimestrului IV 2024, până la -18,3 puncte
în primul trimestru din 2025. Astfel, activitatea din comerț și servicii și-a moderat rata anuală de creștere, până la aproximativ 3 la sută, scăderi fiind consemnate de comerțul cu bunuri alimentare (-2,0 la sută în termeni anuali), precum și de serviciile prestate populației (-2,4 la sută, variație anuală).”, se arată în raportul asupra inflației.

În ceea ce privește industria, lucrurile sunt și mai clare, pentru că avem deja o scădere substanțială. În luna iunie a acestui an, producția industrială a scăzut cu 2,9% față de mai și cu 1% față de aceeași lună a lui 2024, anticipând  ce urmează să se întâmple cu întregul PIB. Prin comparație, în mai 2025 aveam o creștere de 7,8% față de aprilie și o scădere de doar 0,6% față de mai 2024. Și cifra de afaceri din industrie este în deteriorare masivă. În iunie, s-a înregistrat o creștere de doar 0,9% față de mai, în comparație cu un plus de 5% în mai față de aprilie. Comparativ cu 2024, la finalul primului semestru exista încă o creștere de 7,5%, însă în scădere substanțială față de mai, când avansul anualizat era de 11,6%.

Guvernatorul BNR și ministrul finanțelor vorbesc despre recesiune

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis, ieri, că există un risc major ca România să intre în recesiune, însă și în această situație trebuie să fim pregătiți. Declarațiile ministrului vin în continuarea afirmațiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care spunea, marți, că inflația se va apropia de 10%, iar creșterea economică este pusă în pericol de scăderea consumului.

Citește și: Vineri, 15 august, moment cheie pentru România Guvernului Bolojan. Agenția Fitch decide ratingul de țară. La ce se așteaptă analiștii

„Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, a declarat ministrul de Finanțe.

În ceea ce privește inflația, Nazare afirmă că aceasta va urca pe termen scurt, dar va începe să se tempereze destul de rapid.

„Da, vom avea un impact foarte mare asupra inflației, ca urmare a eliminării plafonării la energie. Aceasta este practic reacția la oprirea subvenției la energie, doar că noi aici avem restanțe foarte mari la companiile de energie. Noi nu ne mai puteam permite să mai prelungim această compensare a facturilor pentru că noi nu am făcut decât să le rostogolim și le-am rostogolit până când efectiv nu mai avem de unde să le plătim. Această creștere a inflației este temporară, revine în graficul normal anul viitor în decembrie, iar aceste măsuri de consolidare fiscală vor avea un impact și asupra inflației”, a spus Alexandru Nazare.

În aceeași ordine de idei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta ieri că inflația va crește substanțial, iar recesiunea este un secnariu cu șanse mari, având în vedere scăderea consumului. Isărescu arată că, pentru prima dată în ultimii 4-5 ani, am avut un deficit de cerere, cu un impact pozitiv asupra inflației, însă clar negativ în ceea ce privește creșterea economică.

„Am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată cu așteptări de creștere a deficitului. Așteptările de creștere a economiei nu sunt deloc pozitive. Principalul factor care duce în jos cereea internă este încetinirea creșterii consumului. Este esențială o creștere a absorției fondurilor europene”, a spus Isărescu. Potrivit guvernatorului, inflația se va îndrepta către un maxim de 9,7%, de două ori mai mare decât la finalul anului trecut, în contextul în care doar șocul creșterii TVA a fost de 1,6 puncte din cele 7,8 puncte cât a fost inflația anualizată în iulie, iar accizele au mai câmtărit 0,4%. Deci creșterea taxelor au adus 2 puncte de inflație în plus.

Citește AICI, toate declarațiile lui Isărescu privind situația critică a economiei românești