Doar puțin peste o treime dintre români se declară independenți financiar. Abia la 30 de ani, românii își schimbă relația cu banii – studiu CFA și BCR
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/11/Lansare-studiu-Varstele-Banilor-821x420.jpeg)
Studiul a marcat zece ani de educație financiară prin programul Școala de Bani, dezvoltat de BCR, precum și 25 de ani de prezență a Asociației CFA în România.
Cercetarea analizează percepția românilor asupra independenței financiare, identifică diferențele dintre generații în privința relației cu banii și evaluează transferul de cunoștințe financiare între oameni de vârste diferite.
„La 25 de ani de la înființarea Asociației CFA România, unul dintre cele mai importante mesaje ale acestui studiu este că independența financiară nu se măsoară doar în venituri, ci și în capacitatea de a lua decizii bune pe termen lung. Educația financiară și dialogul între generații pot reduce distanța dintre aspirațiile financiare ale românilor și realitatea pe care o trăiesc.”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA, președinte al Asociației CFA România.
Ce înseamnă independența financiară pentru români?
Românii definesc independența financiară în special prin autonomie față de ceilalți (22%), siguranță și stabilitate economică (19%) și prin libertatea de decizie asupra propriei vieți (16%). Percepția diferă însă în funcție de generație.
Gen Z asociază în mai mare măsură independența financiară cu veniturile obținute prin munca proprie (19% vs. 7% Gen X). Generația X pune mai mult accent pe siguranța financiară (22% vs. 14% Gen Z).
„După 10 ani de Școala de Bani, știm deja că independența financiară începe atunci când înțelegi mai bine cum să îți gestionezi banii, împreună cu obiectivele de viață pe termen scurt, mediu și lung. De la cei peste 1,2 milioane de oameni care au trecut pe la cursurile noastre am învățat că dialogul deschis între generații, acasă sau în diverse medii socio-profesionale, aduce cele mai bune lecții despre bani. Studiul ne dă un motiv să-l încurajăm, învățând din experiențele generaționale și fiind alături de oameni indiferent de vârste, pentru atingerea acestei independențe prin educație”, spune Nicoleta Deliu, fondator și coordonator Școala de Bani.
În acest context, doar 36% dintre români se consideră independenți financiar, iar 15% cred că vor atinge această independență în viitor. Gen X declară cel mai ridicat nivel de independență financiară (41%), urmată de Millennials (35%) și Gen Z (26%).
Întrebați cum se poziționează financiar raportat la propria vârstă, 62% dintre români recunosc că se află în urmă față de unde și-ar dori să fie. Sentimentul de decalaj financiar crește proporțional cu vârsta: 52% în cazul Gen Z, 61% pentru Millennials și 69% pentru Gen X.
Pragul de 30 de ani și maturitatea financiară în România
Rezultatele studiului arată că cei mai mulți dintre români asociază maturitatea financiară cu primirea primului salariu (32%) și că relația cu banii se transformă în jurul vârstei de 30 de ani.
„Pragul de 30 de ani pare să fie momentul în care relația românilor cu banii se schimbă cel mai profund. Este punctul în care aspirațiile financiare încep să fie testate de realitatea vieții adulte.”, a declarat Marius Luican, fondator Reveal Marketing Research.
Ce lecții financiare își dau generațiile între ele?
Gestionarea banilor și economisirea se află în centrul priorităților românilor. Astfel, 23% dintre români își doresc să fi luat decizia de a economisi mult mai devreme în viață.
Alți 46% dintre respondenți consideră că disciplina economisirii este cea mai importantă lecție pe care tinerii o pot prelua de la generațiile mai mature, în timp ce 42% dintre români spun că generațiile mai mature au de învățat de la tineri despre diversificarea surselor de venit.
Metodologie
Studiul „Vârstele banilor” a fost desfășurat în octombrie 2026, pe un eșantion de 1200 de respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 61 de ani, femei și bărbați, din mediul urban și rural, utilizatori de internet, cu proporții egale între Gen Z (1997-2012), Millennials (1981-1996) și Gen X (1960-1980). Datele au fost colectate prin metoda CAWI, chestionare auto-aplicate.