România a plătit dobânzi record în octombrie în timp ce leul pierde substanțial în fața euro. Unde merg cursul valutar și dobânzile cu noul Guvern Niculescu

Toate par să indice mai degrabă o tendință spre creșterea primei de risc a României și o diminuare a apetitului investițional pentru lei.

În primele trei săptămâni din octombrie, leul s-a depreciat cu 1,36% în raport cu euro, moneda europeană câștigând 7,18 bani în octombrie, urcând de la 5,2777 la 1 octombrie la 5,3485 lei la 23 octombrie.

”Leul are un regim de flotare liberă, dar BNR a limitat, de-a lungul timpului, fluctuațiile mari ale cursului EUR/RON. Pentru o economie cu importuri intense, această politică are avantaje clare. O depreciere semnificativă ar crește rapid costul intern al bunurilor importate. Prin urmare, stabilitatea cursului de schimb acționează ca o a doua ancoră nominală, alături de ținta de inflație. Dar aceasta modifică și modul în care economia se ajustează”, apreciază economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, într-o analiză eshaustivă.

Evaluările FMI privind balanța externă sugerează, de asemenea, că moneda ar putea fi supraevaluată în mod semnificativ, deși aceste estimări sunt supuse unei incertitudini considerabile, precizează Tătaru. ”Aceasta pune BNR în fața unui adevărat compromis. Să permită o depreciere nominală mai mare și să importe inflație suplimentară pe termen scurt sau să limiteze deprecierea și să accepte o deteriorare treptată a competitivității costurilor atunci când costurile interne cresc mai rapid decât cele ale partenerilor comerciali.

România a optat în mare măsură pentru o versiune modificată a celei de-a doua abordări, reușind să combine stabilitatea cursului de schimb cu o creștere rapidă a salariilor și o inflație persistentă timp de mai mulți ani. Ajustarea necesară nu a dispărut, totuși, ci a fost redirecționată în mare măsură către o apreciere reală și un deficit mai mare al contului curent”, precizează economistul șef al ING analiza sa.

Concluziile studiului sunt totuși, că România trece destul de greu de la inflație și salarii mari, la dezinflație, iar acest proces ar trebui să urmeze trecerea de la un model de creștere economică bazată pe consum către o economie bazată pe investiții, productivitate și capacitate de producție, proces de durată.

Riscurile schimbării modelului economic și al suprapunerii celor trei elemente: deprecierea cursului, a dobânzilor și a investițiilor

Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică faptul că ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat românești coborâse la 16,7% în iulie 2026, față de 19,5% la începutul anului. În 2024, ponderea ajunsese la aproximativ 24–25%. Totuși, vânzarea titlurilor nu înseamnă automat ieșire de valută: investitorii pot reinvesti banii în alte active locale. Iar reducerea ponderii nerezidenților trebuie verificată și în valoare absolută, nu doar ca procent din totalul datoriei.

Incertitudinea politică poate determina investitorii să ceară o primă de risc mai mare pentru România. Reuters a semnalat la începutul lunii octombrie presiunea asupra ratingului suveran, pe fondul crizei politice, al acumulării rapide a datoriei și al riscului ca ajustarea deficitului bugetar să deraieze.

Datele disponibile despre evoluția dobânzilor la titlurile de stat pe 10 ani conturează o mișcare în două etape: creșterea puternică a randamentelor în a doua jumătate a lunii septembrie, de la 6,71%, urmată de o corecție după decizia S&P de menținere a ratingului României, la începutul lui octombrie.

Ulterior, randamentele au rămas volatile, menținându-se ușor în jurul valorii de 7%. Totuși, de circa trei zile, concomitent cu deprecierea leului, randamentele au crescut la 7,14%, pe perioade scurte ale zilei chiar la 7,22%, în cursul zilei de 22 octombrie 2026.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA arată că randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale românești cu maturitate de 10 ani a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După 2021, acesta a crescut accelerat, pe fondul majorării dobânzilor la nivel global, ca răspuns la inflație, depășind 6% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Evoluția a reflectat atât presiunile inflaționiste, cât și creșterea riscului perceput de investitori. Chiar dacă instalarea unui nou guvern reduce temporar incertitudinea, piețele vor evalua mai ales capacitatea acestuia de a adopta și executa măsuri credibile de consolidare fiscală.

Pentru curs, contează nu numai cine guvernează, ci și dacă investitorii cred că România își poate finanța deficitul fără să-și deterioreze suplimentar riscul de credit. Dacă aceste mișcări se vor suprapune în continuare, ele pot indica o creștere a primei de risc cerute de investitori pentru România și o diminuare a apetitului pentru activele în lei și în caz nefericit la retrogradarea României în Junk.