Drăgan, Ministerul Energiei: Trebuie să luăm în considerare investiţii mari în energiile regenerabile

„România a întreprins toate eforturile necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova în ceea ce priveşte livrările de energie, iar această situaţie continuă. Dacă este necesar, putem oferi tot sprijinul pentru a asigura securitatea Republicii Moldova. În ceea ce priveşte securitatea la nivel regional, trebuie să profităm de mixul de generare al energiei. În România, 40% vine din centrale hidroelectrice, iar restul de 20% din tehnologii noi. Acesta este un avantaj, din punctul nostru de vedere. Trebuie să luăm în considerare investiţii mari în domeniul energiilor regenerabile. Ne aşteptăm ca, în săptămânile următoare, să se semneze contracte de energii regenerabile în baza PNRR, la un nivel investiţional de 600 de milioane de euro. Trebuie să avem în vedere că Planul de decarbonizare, în România, care avansează de la lignit fosil înspre regenerabile, se află în curs de dezvoltare, cu 1,3 Gigawaţi, şi nişte facilităţi de generare a energiei foarte flexibile. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi investiţia în Mintia, de 1,5 Gigawaţi”, a menţionat Drăgan.

Oficialul a subliniat ideea că, în prezent, investiţiile în infrastructura de energie vor face posibilă poziţionarea României ca garant al securităţii energetice în regiune.

„Totodată, valoarea contractelor deja semnate cu operatorii de distribuţie pentru creşterea interconectivităţii cu ţările vecine, iar astăzi avem în jur de trei gigawaţi capacitate şi trebuie să ajungem, în următorii ani, la o capacitate de cinci gigawaţi, apoi conexiunea BRUA, care este deja construită şi care leagă toată regiunea Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Trebuie să avem în vedere şi conexiunea dintre Grecia şi Bulgaria, care ne va oferi o sursă alternativă de gaz de la terminalele din Grecia şi acolo va avansa prin conducte până în Europa Centrală. Toate aceste investiţii care sunt în curs, toată infrastructura care a fost dezvoltată până în ziua de astăzi şi se va dezvolta în continuare va face posibilă poziţionarea României ca garant al securităţii energetice în regiune. Astăzi, 80% din consumul de gaz din România este acoperit din resurse interne. Acest procent va creşte în mod semnificativ, odată cu volumele care vor intra în reţea din Marea Neagră. Deja, prima mare investiţie a fost iniţiată şi am văzut în ultimul an creşterea volumului intrat în reţea”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Energiei.

În viziunea lui Drăgan, sunt semne bune că rezervoarele noi offshore şi onshore vor fi conectate la reţea, în următorii ani, pe fondul ideii că este nevoie de dezvoltarea şi a unei strategii referitoare la hidrogen.

„Avem un sentiment bun că rezervoarele noi offshore şi pe uscat vor fi conectate la reţea, în anii următori. De asemenea, este foarte important să dezvoltăm o strategie pentru hidrogen şi să avem o legislaţie pentru energia eoliană offshore. Trebuie să avem sprijin european pentru resursele din Marea Caspică şi anume conducta prin mare din Azerbaidjan până în Ungaria, care va facilita aprovizionarea cu resurse noi din zona Mării Caspice, în Uniunea Europeană. Asta înseamnă diversificare şi reducerea dependenţei de resursele fosile din Federaţia Rusă şi creşterea rezilienţei europene. Observăm o accelerare a folosirii surselor de energie regenerabilă, ce aduce cu sine două efecte. Pe de o parte, companiile şi gospodăriile doresc să câştige mai multă independenţă, să nu mai aibă parte de aceste turbulenţe existente pe piaţă, iar al doilea lucru ţine de angajamentul nostru până în 2030”, a susţinut Dan Dragoş Drăgan.

Acesta a adăugat că România îşi doreşte ca toate resursele de alimentare pe bază de cărbune să fie închise, iar pentru a gestiona tranziţia către sursele alternative de producere a energiei sunt puse la dispoziţie facilităţi de investiţii prin PNRR.

„Dorim ca toate resursele de alimentare pe bază de cărbune să fie închise şi, pentru a ajunge la acest deziderat, oferim foarte multe investiţii în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a susţine această tranziţie. Am observat un interes crescut din partea companiilor în ceea ce priveşte crearea de noi unităţi de alimentare, iar foarte multe din acestea au fost deja conectate la reţeaua principală şi vom avea, practic, un nou Gigawatt de putere instalată în România, până la finalul acestui an. Scopul nostru este ca până în 2030, în baza planului nostru strategic care se află acum în revizuire, să avem 10.000 de Megawaţi putere instalată din energii regenerabile. Este convingerea mea că acesta este drumul spre care ne îndreptăm. Aş dori să mai adaug că acest conflict a fost foarte greu de anticipat. Foarte puţine servicii de informaţii au putut anticipa această invazie din partea Rusiei. Cred că războiul, deja, a adus cu sine o provocare în ceea ce priveşte peisajul energetic. Aşadar, statele şi organizaţiile internaţionale şi-au luat măsuri pentru a reduce riscurile survenite în urma acestei crize. Din punctul meu de vedere, pe termen scurt, s-a reuşit să se găsească o rezolvare pentru criza energetică”, a explicat reprezentantul ministerului de resort.

Cea de-a treia ediţie a Conferinţei Romanian Business & Investment Roundtable continuă, joi, cu o nouă serie de dezbateri pe teme ce vizează perspectivele macroeconomice.