Dragoş Anastasiu: Principalii vinovaţi pentru lipsa forţei de muncă sunt oamenii de afaceri, nu statul

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Avem o problemă cu forţa de muncă, fără doar şi poate, dar nu suntem singurii. Germania are o problemă şi mai mare cu forţa de muncă. Eu cred că principalii vinovaţi pentru această chestiune sunt oamenii de afaceri, nu statul. Noi ne-am obişnuit să tot aşteptăm să ni se dea, să ni se facă, să facă domnul ministru legi şi reguli. Dar nu le facem pe ale noastre. Un tânăr sau un om care iubeşte pleacă pentru că primeşte ceva mai mulţi bani în altă parte? Nu, nu pleacă! Când eşti îndrăgostit, rămâi. Acum vin şi îi întreb pe antreprenorii români: îi facem pe oamenii ăştia să-şi iubească meseria? Profesorii din România îi fac pe copii să-şi iubească şcoala, să-şi iubească învăţătura? Oraşele şi-au pus problema dacă oamenii iubesc oraşul? În general, iubirea de ţară există… Unii şi-o manifestă prin mitinguri, alţii la biserică, alţii acasă… Dar noi, prin modul în care înţeles să ne comportăm în general în ultimii 30 de ani, suntem prima generaţie de antreprenori a României. Noi am făcut oamenii să-şi iubească într-adevăr compania. Să-şi iubească meseria? Eu vă spun că nu. Noi nu am făcut lucru ăsta. Ne-am dus noi către şcoli active să facem sistem dual, către profesori? Nu. Stăm acasă şi aşteptăm să ni se dea forţă de muncă. Mentalitatea antreprenorului român, de regulă, este că eu ştiu totul, eu fac totul, eu sunt şi menajeră, şi contabil, iar tu să faci, tu să faci, tu să faci ! Acest lucru nu generează iubire şi atunci am o problemă destul de gravă cu mentalitatea noastră”, a afirmat Anastasiu.

Acesta a menţionat, totodată, că rezolvarea problemelor existente în fiecare domeniu nu se poate realiza doar la nivel sectorial, iar lucrurile făcute peste noapte nu reprezintă soluţia pentru România.

„Din punctul meu de vedere, cu toată simpatia pentru problemele fiecărui domeniu în parte, soluţia nu poate să fie luată la nivel sectorial. Cred că este o greşeală care nu face altceva decât să spună că, da, aţi făcut asta în construcţii şi de ce nu o faceţi şi în HoReCa? Mai mult decât atât, studiul ăla de impact pe care noi îl cerem de m-am plictisit de câte ori l-am cerut, s-a făcut la nivelul construcţiilor sau lansăm tot felul de chestiuni şi după aceea venim ca pompierii şi stingem focul, fie că se cheamă Ordonanţa 114, fie altceva? Asta se întâmplă, din păcate, şi pentru că dialogul nu este unul consistent şi studiile de impact nu există. Facem lucruri peste noapte, şi cine are vocea mai tare, face un Memorandum cu Guvernul şi se întâmplă ceva. Nu cred că asta este soluţia pentru România, sincer. Poate că o fi bună pentru un domeniu, nu spun nu… dar vin ceilalţi şi spun că e discriminare. Acum avem salariul minim A, salariul minim B şi salariul minim C. Întrebăm şi noi: o fi normal să se întâmple aşa? Mai degrabă, nu ar trebui să ne gândim la salariul minim diferenţiat pe regiuni? Noi venim şi creştem salariul minim, foarte frumos, dar sunt regiuni defavorizate…,” a mai spus preşedintele AHK Romania.

Marţi, are loc la Bucureşti prima ediţie a conferinţei de specialitate Working Romania, eveniment care îşi propune să devină vocea sectorului de resurse umane, precum şi a tendinţelor care deja se fac resimţite sau se prefigurează pe piaţa muncii din România.