Dragoș Pîslaru anunță că România a primit decizia finală pe cererea de plată numărul 3 din PNRR. Au fost recuperați 350,7 milioane de euo și pierduți 458,7 milioane de euro

„Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.

Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook.

Ministrul precizează că a fost vorba de un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia România a recupereze 350,7 milioane de euro, bani care erau inițial suspendați.

Primul jalon

Pîslaru susține și că cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale.

„Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, a adăugat Pîslaru.

Al doilea jalon

Al doilea dosar important de care pomenește ministrul este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Potrivit acestuia, aceasta este instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice.

„Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, menționează ministrul.

Al treilea jalon

Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie, precum: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica etc. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro și recuperează 48 de milioane de euro.

Al patrulea jalon

Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi: CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători.
„Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro.

Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.

Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a declarat Pîslaru.

Despre vinovați

Printre vinovații pentru această situație, ministrul îi găsește și pe cei politicienii care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public.