Implementarea rețelei 5G în ar trebui să crească producția la fabrica de antene de la Timișoara, Ericsson contează foarte mult pe România – Dragoş Rebegea, country manager Ericsson România

20 11. 2022

Aproximativ 75% producția fabricii de la Timișoara este pregătită de 5G, echipamentele fiind livrate unui număr de peste 10 clienți globali în 16 țări.

”Implementarea rețelei 5G ar trebui să aibă un efect direct în fabrică și datorită business-urilor din România, operatorilor din România, dar este știut că ceea ce producem la Timișoara nu este doar pentru piața din România. Noi exportăm în peste 15 țări, iar peste 70% din produse sunt compatibile 5G. Ținând, de asemenea, cont de faptul că și România, și Europa sunt în urmă în ce privește dezvoltarea rețelelor 5G, (producția- n.red.) nu se poate decât să crească, nu poate să încetinească. Da, ar trebui să fie o perspectivă pozitivă pentru tot ce înseamnă sectorul IT&C, inclusiv partea de producție. Rămâne să vedem dacă ceea ce ne dorim se și îndeplinește cu adevărat”, a spus Dragoş Rebegea, într-un interviu acordat Economica.net.

România a finalizat pe 15 noiembrie licitația 5G, după trei ani de amânări, statul urmând să încaseze taxe de 432,6 milioane euro de la Orange, Vodafone și Digi, cei trei operatori care s-au înscris să cumpere spectru.

În opinia lui Dragoş Rebegea, finalizarea licitației ”este un lucru extraordinar pentru industrie”, care va avea ca efect o accelerare a dezvoltării rețelelor mobile atât pentru 5G, cât și în ansamblu.

”Este un lucru remarcabil și, după părerea mea, a fost un succes, chiar dacă nu s-a achiziționat tot spectrul, dar a fost luată o bună parte din cantitatea licitată în toate benzile. Deci, pe lângă faptul că statul urmează să încaseze o sumă importantă sau un venit important din aceste licențe, există o cantitate suplimentară de spectru care a fost alocată și care urmează să fie folosită. S-a extins considerabil durata de valabilitate a licențelor. Deci toți cei care dețin spectru și licențe pot să își facă un plan pe 25 de ani, o perspectivă foarte bună”, a opinat country managerul.

El a adăugat că pentru adopția rețelei 5G în România au fost necesare și câteva acte normative, cum ar fi Codul Comunicațiilor sau Legea 5G. Aceasta din urmă a avut multe neclarități în urmă cu câțiva ani, ceea ce a dus la ”o reticență a operatorilor de a investi”, fapt care ar urma acum să se schimbe și acoperirea populației să crească.

Aș vedea în curând o accelerare a dezvoltării rețelelor mobile, atât 5G, cât și modernizarea lor în general. Este o resursă importantă, este o resursă scumpă, iar cei care o achiziționat aceste resurse trebuie să le folosească.

Avem și Legea 5G, care este în vigoare și probabil mai necesită niște clarificări, dar există. Nu vreau să comentez dacă e bună sau nu. Este o lege pe care trebuie să o respectăm și noi, și operatorii, dar, în mare din acele neclarități, din acele lucruri care nu erau foarte clare acum 2-3 ani și care duceau, evident, la o reticență a operatorilor de a investi, de a-și face niște calcule pe perioade de timp mai îndelungat neavând toate ingredientele de care aveau nevoie pentru a decide. Acum cam există, deci mă aștept ca planurile de business să fie finalizate, mă aștept ca în curând să vedem din ce în ce mai multe situri implementate, acoperirea populației să crească, pentru că la momentul actual în România este la 30%, penetrarea este foarte mică, undeva la 2%. Sperăm ca aceste cifre să înceapă să crească destul de repede în următorii ani”, a mai menționat oficialul Ericsson.

Planurile Ericsson în România

Ericsson a venit în România în 1994, odată cu inaugurarea unei sucursale în București. În prezent, gigantul suedez deține la noi în țară o unitate de producție pentru antene la Timișoara, preluată în 2019 de la germanii de la Kathrein în cadrul unei tranzacții la nivel global.

De asemenea, din 2007, România găzduiește și unul dintre cele patru centre de servicii globale (GSC) ale Ericsson, având peste 2.500 de experți ce deservesc peste 55 de rețele din întreaga lume, cu 350 de milioane de abonați.

În total, compania suedeză are aproximativ 4.000 de angajați în România, cel mai mare număr după cel al salariaților din Suedia.

”Asta înseamnă că pentru Ericsson, România este foarte importantă. Pe lângă capacitățile de producție de la Timișoara, fabrica de antene, avem un număr foarte mare de unit-uri în România care se ocupă nu doar de clienții de business din România, dar și la nivel global. Avem un Centru global de operare și suport, unul din cele patru pe care le avem în toată lumea. Avem Center pentru partea de finance, de sourcing. Deci Ericsson contează foarte mult pe România, suntem aici să rămânem, să ne dezvoltăm.

Evident că întotdeauna ne adaptăm la cerințele pieței, la strategia pe care o are Ericsson, mai sunt suișuri și coborâșuri, dar dacă mă uit în perspectivă, datorită afacerii pe care o avem cu clienții locali, datorită centrelor de competență pe care le-am făcut în România, cu siguranță perspectiva este pozitivă în România pentru Ericsson”, a spus Dragoş Rebegea.

”Universitățile și școala, în general, ar trebui să pregătească studenți pentru meserii care nu s-au inventat încă”

Întrebat cât de pregătiți sunt tinerii absolvenți din România pentru piața muncii în domeniul IT, Country managerul Ericsson a răspuns că aceștia sunt mult mai bine instruiți față de acum câteva decade. Un factor pentru pregătirea lor îl reprezintă internetul, dar și faptul că în anii terminali studenții iau deja contact cu companii și cu tehnologiile care se dezvoltă.

”Cred că ies mai bine pregătiți pentru a fi utili într-un timp cât mai scurt exact în domeniile în care urmează să profeseze. Cred că este o deschidere mai mare decât acum câteva decade. Avem internet, o sursă de informații extraordinară care acum 20-25 de ani nu o aveam și observ o deschidere mult mai mare la nou, de a învăța, de a descoperi lucruri noi.

Mai mult decât atât, la tinerii absolvenți care vin să lucreze la Ericsson, vedem din nou această curiozitate nativă de a încerca diverse lucruri noi, chiar dacă nu sunt pregătiți pentru domeniul respectiv. Dar, au o bază de cunoștințe destul de bună, evident toate companiile mari au programe de educație, de training, dar vin cu dorința de a explora”, a explicat Rebegea.

Cu toate acestea, Rebegea crede că ”universitățile și școala, în general, ar trebui să pregătească studenți pentru meserii care nu s-au inventat încă, pentru a rezolva probleme pe care nu le știm și pentru a folosi tehnologii pe care nu le-am folosit încă”.

”E la fel de cunoscut faptul că datorită evoluției tehnologiei atât de rapide, ce învață un student în primii doi ani de facultate, în momentul în care termină și e în anul IV sau V sau după un program de master s-ar putea să nu mai fie de actualitate. La acest lucru m-am referit când am făcut această afirmație și anume că școala românească, în general, nu trebuie să canalizeze imaginația și educația către o anumită tehnologie, ci să le dea acea deschidere, acea bază de cunoștințe astfel încât tinerii care termină facultățile să poată să se adapteze imediat la niște cerință noi care apar din zona de tehnologie și zona economică fără a ști dinainte ce vor face”.

Argumentul adus de directorul Ericsson România este că cele mai răspândite joburi în domeniul tehnologiei sunt meserii care acum 10 sau 5 ani nu existau, cum ar fi: cloud architect, șofer de Uber, data engineer sau brokeri de criptomonede.

În 2021, conform celor mai recente date publice disponibile, afacerile Ericsson Antenna Technology România cu sediul în Timișoara au atins 621 milioane de lei (474,2 milioane de lei în 2020), iar profitul net s-a situat la 20,7 milioane de lei, în scădere cu aproape 7 milioane de lei față de anul anterior.

Ericsson Telecommunications România a avut anul trecut afaceri de 857,38 milioane de lei (+8%) și un profit net de 21,66 milioane de lei, mai mare cu circa 45% față de 2021.