Dronele ucrainene ratacite alimenteaza tensiunile pe flancul estic al NATO (analiză Reuters)

Aceste incursiuni în spaţiul aerian au avut loc pe fondul eforturilor Ucrainei de a aplica lovituri cât mai puternice Rusiei, la peste patru ani de la invazia pe scară largă a Moscovei, prin utilizarea unor drone explozive vizând porturile ruseşti din regiunea Mării Baltice, care gestionează aproape 40% din exporturile naţionale de petrol şi gaze, scrie Agerpres.

În majoritatea cazurilor, Kievul şi statele baltice au confirmat că dronele rătăcite sunt ucrainene, dar au acuzat Rusia că le-a făcut să devieze de la traiectoria de zbor prin utilizarea unor sisteme de război electronic care bruiază sau falsifică semnalele.

Astfel de dispozitive sunt utilizate pe scară largă deopotrivă de Rusia şi Ucraina pentru a perturba traiectoria dronelor şi a rachetelor adversarului.

Rusia a sugerat că statele baltice ar permite Ucrainei utilizarea spaţiului lor aerian pentru a lansa atacuri asupra unor ţinte ruseşti. Statele baltice şi Ucraina neagă acest lucru.

Statele baltice membre ale NATO – Lituania, Letonia şi Estonia – sunt susţinătoare fervente ale Kievului şi acuză Rusia de utilizarea unui limbaj provocator pentru a le intimida în speranţa că vor convinge Ucraina să-şi înceteze atacurile.

„Se agaţă cu disperare de orice ocazie pentru a diviza lumea occidentală şi pentru a pune o presiune mai mare pe Ucraina, astfel încât aceasta să nu mai lanseze acest gen de atacuri”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, într-un interviu telefonic.

Cele mai multe drone nu au provocat pagube, prăbuşindu-se în câmp deschis sau ieşind din spaţiul aerian baltic, dar se simte o nelinişte crescândă.

Un avion militar al NATO a doborât o presupusă dronă ucraineană în Estonia pe 19 mai, într-un incident despre care NATO a declarat pentru Reuters că a fost prima dată când o misiune a aviaţiei sale militare din ţările baltice a „lansat o rachetă în apărarea Alianţei” de la aderarea celor trei state în 2004.

În 20 mai, parlamentarii lituanieni au fost nevoiţi să se adăpostească în buncăre, pe măsură ce o dronă se apropia de Vilnius. A doua zi, a fost emisă o alertă aeriană în nordul Lituaniei.

„Nivelul de ameninţare este în creştere. Drone vin spre noi. Sunt ucrainene, dar unele sunt încărcate cu material exploziv şi pot lovi obiective civile. Trebuie să protejăm oamenii”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

Asta Skaisgiryte, consilierul pentru politică externă al preşedintelui Lituaniei, a declarat că ţările baltice se confruntă în prezent cu o fază deosebit de intensă, din cauza progreselor înregistrate de Ucraina în domeniul războiului cu drone, ceea ce face ca atacurile sale cu drone cu rază lungă de acţiune să fie mai puternice.

Ea a afirmat că este posibil ca Rusia să redirecţioneze în mod deliberat dronele pentru a zbura în statele vecine.

Mai multe drone au intrat nedetectate în spaţiul aerian baltic, evidenţiind lacune în apărarea antiaeriană de la graniţa NATO cu Rusia şi Belarus.

Şefa guvernului Letoniei, Evika Silina, a fost nevoită să demisioneze după ce şi-a concediat ministrul apărării, acuzându-l de deficienţe în protejarea aeriană a ţării.

În pofida sprijinului fără echivoc acordat Ucrainei, oficialii estonieni au transmis Kievului că încălcările spaţiului aerian nu sunt de ajutor şi au declarat că se aşteaptă ca Ucraina să-şi controleze mai bine dronele.

O sursă militară ucraineană a declarat că este în curs de desfăşurare o anchetă „serioasă” pentru a stabili modul în care Rusia determină dronele ucrainene să devieze de la traiectoria lor de zbor şi să pătrundă în spaţiul aerian baltic.

O sursă militară suedeză de rang înalt a declarat că Ucraina şi-ar trimite în mod deliberat dronele în apropierea frontierei baltice cu Rusia, folosind-o ca pe un fel de scut, ştiind că Rusia nu ar dori să tragă pe teritoriul NATO şi să rişte o confruntare directă.

Ministerul ucrainean de Externe neagă însă aceasta, acuzând Rusia că bruiază semnalul dronelor pentru a le îndrepta în mod deliberat spre ţările baltice şi a afirmat că Kievul alege trasee de zbor care reduc la minimum orice ameninţare la adresa aliaţilor săi baltici.

„Avem informaţii (de la servicii) conform cărora Rusia acţionează în mod deliberat în acest sens; nu este vorba doar de simple acuzaţii din partea noastră”, a declarat Gheorghi Tihii, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean.

Ambasadele Rusiei din Vilnius şi Stockholm nu au răspuns la solicitări de comentarii din partea Reuters cu privire la acest material de presă.

Ambasadorul Rusiei la ONU a declarat săptămâna trecută într-o reuniune a Consiliului de Securitate că Moscova deţine informaţii conform cărora Ucraina ar plănui să lanseze drone militare de pe teritoriul Letoniei şi al altor state baltice şi a avertizat că Rusia va riposta.

Deşi reprezentantul Letoniei a respins afirmaţiile sale, calificându-le drept o „pură ficţiune”, Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a insistat, susţinând că Riga ar fi acceptat acest aranjament, chiar dacă se teme că va deveni „victimă a loviturii de represalii” din partea Moscovei.

Linas Kojala, şeful Centrului de studii de geopolitică şi securitate cu sediul la Vilnius, a declarat că există riscul unui calcul greşit accidental din cauza acţiunilor „provocatoare” ale Rusiei.

„Tensiunile sunt mari, există riscul unei escaladări neintenţionate”, a declarat el pentru Reuters.

Deşi politicienii europeni consideră Rusia o ameninţare majoră, SUA – care reprezintă cea mai mare putere militară a NATO, cu zeci de mii de soldaţi în Europa – au transmis în ultimul timp semnale contradictorii cu privire la angajamentul lor faţă de apărarea continentului european.

Preşedintele Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea chiar să părăsească NATO, iar Washingtonul a anunţat luna aceasta că amână desfăşurarea de trupe în Polonia, însă câteva zile mai târziu a anunţat că va trimite totuşi 5.000 de soldaţi suplimentar.

Un oficial din domeniul securităţii dintr-o ţară baltică a declarat, sub rezerva anonimatului, că agenţia sa consideră retorica Rusiei ca fiind destinată în principal publicului intern, pentru a atrage atenţia asupra „europenilor belicoşi”. „Vor să ascundă faptul că, de fapt, au dificultăţi în a face faţă atacurilor cu drone ucrainene”, a declarat oficialul respectiv. „Din punctul nostru de vedere, situaţia de securitate din regiune nu s-a schimbat”, susţine el.