Dumitru Costin (BNS): 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari

„Creşterea cheltuielilor pe seama deficitului va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile, în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul preţului pe care România l-a încasat din vânzarea Petrom. Forma rectificării arată în fapt două lucruri: bugetul pentru 2024 a fost făcut prost şi nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu faţă de perioada similară din 2023, respectiv 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 de miliarde de lei în primele şapte luni din 2023; fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii. Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur”, a menţionat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise, justificând nevoia de intervenţie, doar că în sens diferit.

„O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală”, a explicat preşedintele BNS.

El a precizat că, în ceea ce priveşte ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la aşa-zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenţă socială şi cheltuieli cu dobânzile.

„Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 miliarde de lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde de lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde de lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde de lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde de lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public”, a adăugat Dumitru Costin.

Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului.

Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 de miliarde de lei.