După 10 ani, a fost rupt cel mai păgubos contract din istoria României. Ce-ar fi fost fără Bechtel

La 10 ani după semnarea celui mai păgubos contract din istoria post-comunistă a României, autorităţile de la Bucureşti au tras în sfârşit linie: am plătit 1,4 miliarde de euro pentru 52 km de autostradă care duce de nicăieri spre nicăieri (Câmpia Turzii-Gilău) şi pentru alţi 60 km făcuţi doar pe jumătate (Suplacu de Barcău-Borş)

Contractul de construcţie a Autostrăzii Transilvania, atribuit fără licitaţie şi fără vreun poiect tehnic companiei americane Bechtel în 2003 de către guvernul condus de Adrian Năstase a fost reziliat, pe ultimele sale porţiuni, tot de un guvern PSD. Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova a anunţat miercuri seara terminarea contractului cu firma americană, Guvernul României urmând să plătească daune de 37 de milioane de euro, la care se adaugă datorii către firma americană de 50 de milioane de euro.

Ce s-ar fi putut face cu acei bani, dacă nu ar fi fost contractul cu Bechtel? Potrivit standarelor de cost elaborate acum trei ani de Ministerul Transporturilor, construcţia unui km de autostradă extraurbană în zona de deal costă 5 milioane de euro, iar în zona de munte un km de autostradă are un cost de 6,1 milioane de euro. În cadrul contractului cu Bechtel, s-a ajuns şi la 25 de milioane de euro pe km.

Autostrada până la Braşov ar fi fost gata

Nici acum, la 23 de ani de la căderea comunismului, România nu are o autostradă care să treverseze munţii. Cel mai avansat proiect este cel al autostrăzii Comarnic-Braşov, care va fi realizată în sistem de concesiune, dar care are un important minus: se opreşte la Braşov-nu există nici un proiect care să lege oraşul de sub Tâmpa de autostrada de pe coridorul IV, cea care ajunge la graniţa de vest a României.
Totuşi, dacă banii daţi companiei Bechtel ar fi mers aici, autrostrada ar fi avut finanţarea asigurată şi, cel mai probabil, ar fi fost şi terminată, în 10 ani: costul total al construcţiei Comarnic-Braşov este de 1,5 miliarde de euro. Şi, probabil, nici n-am vorbi acum despre introducerea de taxe de acces pe autostradă.

Bucureştiul, mai aproape de Occident: jumătate din tronsonul Piteşti-Sibiu ar fi fost terminat

Tronsonul de autrostradă care ar fi urmat să lege Bucureştiul de Occident, şi al cărui proiect este acum îngheţat, în speranţa că Uniunea Europeană îl va finanţa în exerciţiul financiar 2014-2020, este Piteşti-Sibiu. Tronsonul, în lungime de 116 km, are un cost estimat de 3,2 miliarde de euro, iar Guvernul de la Bucureşti speră ca Bruxelles-ul să asigure 85% din finanţare,

În cazul în care guvernul ar fi direcţionat, în cei 10 ani, cele aproape 1,5 miliarde de euro către acest tronson de autostradă vital pentru România, la un calcul grosier reiese că circa 46% din autostradă ar fi fost deja făcută. Mai mult, dacă Guvernul român lua decizia politică să construiască această autostradă la acea vreme, exista posibilitatea ca proiectul să fie prins în exerciţiul financiar actual (2007-2013), aşa cum sunt celelalte porţiuni de pe coridorul IV, ocazie cu care ar fi scutit şi bani.