După inflația din septembrie, puterea lunară de economisire a populației scade de la 1.000 de lei la 670 de lei. Cum se vede inflația de 6,6% în bugetul familiei

Simularea arată cum o creștere a cheltuielilor poate avea un efect proporțional mai mare asupra banilor rămași la sfârșitul lunii. Calculul presupune același venit și aceleași cantități de bunuri și servicii cumpărate, cu o majorare uniformă a costurilor de 6,61%.

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. În scenariul de față, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce suma disponibilă pentru economisire. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp” – explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.

De la 1.000 de lei economisiți lunar la aproximativ 670 de lei

În exemplul analizat, cheltuielile lunare cresc de la 5.000 de lei la 5.330,50 lei. Diferența de 330,50 lei se scade integral din suma disponibilă pentru economisire, care ajunge la 669,50 lei. Reducerea este de 33,05%, deși cheltuielile au crescut cu 6,61%.
”Dacă aceste condiții s-ar menține timp de 12 luni, suma pusă deoparte ar fi de 8.034 de lei, față de 12.000 de lei în bugetul inițial. Diferența de 3.966 de lei reprezintă bani care nu mai pot fi adăugați rezervei financiare sau folosiți pentru alte obiective. Calculul nu reprezintă o prognoză a inflației pentru următorul an”, spune mrfinance.ro.
Impactul diferă în funcție de structura bugetului. Potrivit INS, chiriile s-au scumpit cu 39,46% față de septembrie 2025, motorina cu 37,61%, benzina cu 28,42%, iar serviciile de apă, canalizare și salubritate cu 14,11%. Aceste evoluții nu se aplică automat fiecărei gospodării: contează ponderea fiecărei cheltuieli și modificările efective ale prețurilor plătite.

La nivel național, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Față de august, prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,77%.

Aceeași rezervă financiară acoperă mai puține luni

”Creșterea cheltuielilor afectează și perioada pentru care economiile existente pot asigura plata costurilor curente. O rezervă de 30.000 de lei acoperă șase luni de cheltuieli la un buget de 5.000 de lei pe lună. La cheltuieli de 5.330,50 lei, aceeași sumă mai acoperă aproximativ 5,6 luni”, spun specialiștii mrfinance.ro.

Pentru a păstra protecția de șase luni în condițiile simulării, rezerva ar trebui să ajungă la 31.983 de lei, cu 1.983 de lei peste nivelul inițial. Nevoia de a suplimenta fondul apare, astfel, în același timp cu reducerea sumei disponibile lunar pentru economisire.

Analiza www.MrFinance.ro recomandă un fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, disponibil pentru situații neprevăzute. Suma trebuie raportată la costurile actuale ale gospodăriei și reevaluată atunci când acestea se modifică.

„Primul pas nu este să renunți la economisire atunci când cheltuielile cresc, ci să înțelegi unde se duc banii și ce poți ajusta fără să îți afectezi obiectivele importante. Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an. Dacă suma necesară pentru a acoperi șase luni de cheltuieli a crescut, merită să îți propui să refaci treptat diferența, chiar dacă în perioada aceasta poți pune deoparte mai puțin. Important este să îți adaptezi planul financiar la realitatea bugetului tău, în loc să funcționezi pe baza unor sume care nu mai reflectă costurile actuale.”– spune consultantul.

Banii deja economisiți își pot pierde puterea de cumpărare

”Pe lângă reducerea contribuțiilor lunare, inflația afectează valoarea reală a economiilor existente. La o creștere a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă pe parcursul perioadei septembrie 2025–septembrie 2026 are, la final, o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei în prețurile de la începutul perioadei”, arată analiza citată.

Soldul rămâne de 30.000 de lei, dar pierderea de putere de cumpărare este de aproximativ 1.860 de lei, respectiv 6,2%. Calculul folosește rata națională a inflației; efectul asupra fiecărei persoane depinde de bunurile și serviciile pe care le cumpără.
În cazul banilor care produc dobândă sau alte venituri, evaluarea trebuie să compare randamentul net, după costurile și taxele aplicabile, cu inflația din aceeași perioadă. O creștere a soldului nu înseamnă automat și o creștere a puterii de cumpărare.

Recomandările din analiza MrFinance.ro pornesc de la un buget lunar actualizat și păstrarea rezervei pentru situații neprevăzute. Pentru economiile pe termen lung, alegerea instrumentelor trebuie să țină cont de momentul în care banii vor fi folosiți și de riscul acceptat. Randamentele trecute ale investițiilor nu garantează rezultate viitoare.