După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

Recesiune tehnică în ultimele două trimestre din 2025, creșteri de impozite pe proprietate în 2026, scăderea consumului din ultimele luni și perspectiva negativă privind majorarea salariilor nete sunt principalele argumente care conduc către concluzia că puterea de cumpărare a românilor va continua să se deterioreze.
Gabriela Ţinteanu - mie, 10 dec. 2025, 22:17
După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

”După o scădere de 6% în 2025, ne așteptăm la un de circa 3% în 2026”, arată Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Scăderea drastică a consumului a pus serios pe gânduri analiștii economici. Ei spun că finalul de an 2025 se va face pe o recesiune tehnică de rigoare. Din păcate, ”nici 2026 nu va debuta mai bine”, spune Adrian Codirlașu.

Datele de pe ultimele luni din 2025 arată clar că intrăm în recesiune tehnică. După o scăderea a consumului de 4% în august 2025, 3% în septembrie și 4,6% în octombrie, economia României a confirmat că intră în recesiune tehnică.

În plus, cu o inflație de aproape 10% și o creștere a salariului real net de circa 4% în 2025 este firesc să avem o pierdere a puterii de cumpărare. ”de aceea cred că inflația superioară, dacă nu va fi controlată prin reducerea deficitului bugetar va conduce în continuare la o scădere a puterii de cumpărare a românilor”, spune Adrian Codirlașu.

Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a românilor a scăzut în 2025 cu circa 6%, iar după majorarea impozitelor locale de anul viitor pe proprietăți, puterea de cumpărare ar putea scădea cu încă 3%. La toate acestea contribuie inflația care va rămâne superioară creșterii salariului net și în 2026.

Practic, totul este la mâna reducerii deficitului. Dacă deficitul se reduce suficient, atât înflația, cât și dobânzile se vor reduce treptat. ”Doar politica fiscală poate dicta acum aceste lucruri”, spune Codirlașu.

El precizează că în cazul dobânzilor BNR și a excesului de lichiditate din piața monetară nu vor fi momentan schimbări de atitudine, dar dacă inflația va confirma că merge spre reducere, ajutată desigur de reducerea deficitului bugetar, atunci vom avea și scăderi ale dobânzii de politică monetară din a doua parte a anului.

 

Te-ar mai putea interesa și
România va avea două fabrici AI funcționale în 2026 – Mihai Manole, Tema Energy
România va avea două fabrici AI funcționale în 2026 – Mihai Manole, Tema Energy
Începând cu 2026, România face progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii dedicate inteligenței artificiale. Cel puțin două fabrici AI vor deveni operaționale în cursul anului,......
Investiţie de 66 milioane lei în infrastructura energetică a Capitalei: Staţia Obor, pregătită pentru un viitor electrificat
Investiţie de 66 milioane lei în infrastructura energetică a Capitalei: Staţia Obor, pregătită pentru un viitor electrificat
Creșterea accelerată a consumului de energie, alimentată de extinderea mobilității electrice și a locuințelor inteligente, ...
Froo, lanțul de proximitate al polonezilor de la Zabka, a depășit pragul de 200 de magazine. Ce urmează
Froo, lanțul de proximitate al polonezilor de la Zabka, a depășit pragul de 200 de magazine. Ce urmează
Retailerul polonez Zabka a ajuns la 204 magazine Froo în România, după 32 inaugurări în primul trimestru al acestui ...
România profundă: peste 200.000 de români nu aveau loc de muncă în 2025, dar nu căutau de lucru sau nu erau dispuşi să înceapă lucrul – date oficiale
România profundă: peste 200.000 de români nu aveau loc de muncă în 2025, dar nu căutau de lucru sau nu erau dispuşi ...
Un număr de 204.500 de persoane inactive doreau să lucreze în anul 2005, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile ...