După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

Recesiune tehnică în ultimele două trimestre din 2025, creșteri de impozite pe proprietate în 2026, scăderea consumului din ultimele luni și perspectiva negativă privind majorarea salariilor nete sunt principalele argumente care conduc către concluzia că puterea de cumpărare a românilor va continua să se deterioreze.
Gabriela Ţinteanu - mie, 10 dec. 2025, 22:17
După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

”După o scădere de 6% în 2025, ne așteptăm la un de circa 3% în 2026”, arată Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Scăderea drastică a consumului a pus serios pe gânduri analiștii economici. Ei spun că finalul de an 2025 se va face pe o recesiune tehnică de rigoare. Din păcate, ”nici 2026 nu va debuta mai bine”, spune Adrian Codirlașu.

Datele de pe ultimele luni din 2025 arată clar că intrăm în recesiune tehnică. După o scăderea a consumului de 4% în august 2025, 3% în septembrie și 4,6% în octombrie, economia României a confirmat că intră în recesiune tehnică.

În plus, cu o inflație de aproape 10% și o creștere a salariului real net de circa 4% în 2025 este firesc să avem o pierdere a puterii de cumpărare. ”de aceea cred că inflația superioară, dacă nu va fi controlată prin reducerea deficitului bugetar va conduce în continuare la o scădere a puterii de cumpărare a românilor”, spune Adrian Codirlașu.

Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a românilor a scăzut în 2025 cu circa 6%, iar după majorarea impozitelor locale de anul viitor pe proprietăți, puterea de cumpărare ar putea scădea cu încă 3%. La toate acestea contribuie inflația care va rămâne superioară creșterii salariului net și în 2026.

Practic, totul este la mâna reducerii deficitului. Dacă deficitul se reduce suficient, atât înflația, cât și dobânzile se vor reduce treptat. ”Doar politica fiscală poate dicta acum aceste lucruri”, spune Codirlașu.

El precizează că în cazul dobânzilor BNR și a excesului de lichiditate din piața monetară nu vor fi momentan schimbări de atitudine, dar dacă inflația va confirma că merge spre reducere, ajutată desigur de reducerea deficitului bugetar, atunci vom avea și scăderi ale dobânzii de politică monetară din a doua parte a anului.

 

Te-ar mai putea interesa și
Investiţiile companiilor germane în China au crescut semnificativ în 2025, pe fondul tensiunilor comerciale
Investiţiile companiilor germane în China au crescut semnificativ în 2025, pe fondul tensiunilor comerciale
Investiţiile companiilor germane în China au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, arată datele analizate de Reuters, subliniind modul în care războiul comercial al......
RoPower Nuclear este singurul membru din România al Societăţii Nucleare Americane
RoPower Nuclear este singurul membru din România al Societăţii Nucleare Americane
RoPower Nuclear, compania care dezvoltă prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) din România, la Doiceşti, este ...
Bolojan susţine acordul Mercosur: Dacă UE nu îşi extinde pieţele, e greu de presupus că România va fi mai competitivă
Bolojan susţine acordul Mercosur: Dacă UE nu îşi extinde pieţele, e greu de presupus că România va fi mai competitivă
Premierul Ilie Bolojan şi-a exprimat, marţi, susţinerea pentru acordul Mercosur, subliniind că acesta va genera o extindere ...
Atlasul Naţional al resurselor critice – România are nevoie de un program naţional de analiză şi explorare geologică pentru „recensământul metalelor rare” (EY)
Atlasul Naţional al resurselor critice – România are nevoie de un program naţional de analiză şi explorare geologică ...
România ar trebui să adopte o abordare coerentă, orientată spre investiţii, pentru valorificarea resurselor critice, ...