După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

Recesiune tehnică în ultimele două trimestre din 2025, creșteri de impozite pe proprietate în 2026, scăderea consumului din ultimele luni și perspectiva negativă privind majorarea salariilor nete sunt principalele argumente care conduc către concluzia că puterea de cumpărare a românilor va continua să se deterioreze.
Gabriela Ţinteanu - mie, 10 dec. 2025, 22:17
După o pierdere de 6% a puterii de cumpărare în 2025, românii vor mai suporta încă o scădere de circa 3% în 2026

”După o scădere de 6% în 2025, ne așteptăm la un de circa 3% în 2026”, arată Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Scăderea drastică a consumului a pus serios pe gânduri analiștii economici. Ei spun că finalul de an 2025 se va face pe o recesiune tehnică de rigoare. Din păcate, ”nici 2026 nu va debuta mai bine”, spune Adrian Codirlașu.

Datele de pe ultimele luni din 2025 arată clar că intrăm în recesiune tehnică. După o scăderea a consumului de 4% în august 2025, 3% în septembrie și 4,6% în octombrie, economia României a confirmat că intră în recesiune tehnică.

În plus, cu o inflație de aproape 10% și o creștere a salariului real net de circa 4% în 2025 este firesc să avem o pierdere a puterii de cumpărare. ”de aceea cred că inflația superioară, dacă nu va fi controlată prin reducerea deficitului bugetar va conduce în continuare la o scădere a puterii de cumpărare a românilor”, spune Adrian Codirlașu.

Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a românilor a scăzut în 2025 cu circa 6%, iar după majorarea impozitelor locale de anul viitor pe proprietăți, puterea de cumpărare ar putea scădea cu încă 3%. La toate acestea contribuie inflația care va rămâne superioară creșterii salariului net și în 2026.

Practic, totul este la mâna reducerii deficitului. Dacă deficitul se reduce suficient, atât înflația, cât și dobânzile se vor reduce treptat. ”Doar politica fiscală poate dicta acum aceste lucruri”, spune Codirlașu.

El precizează că în cazul dobânzilor BNR și a excesului de lichiditate din piața monetară nu vor fi momentan schimbări de atitudine, dar dacă inflația va confirma că merge spre reducere, ajutată desigur de reducerea deficitului bugetar, atunci vom avea și scăderi ale dobânzii de politică monetară din a doua parte a anului.

 

Te-ar mai putea interesa și
Bursa de la București a închis în creștere ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de la București a închis în creștere ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe toţi indicii şedinţa de tranzacţionare de miercuri, cu un rulaj total de 127,92 de milioane de lei (25,13 milioane de euro)....
Justiția bulgară a respins cererea Libanului de extrădare a magnatului rus Igor Greciuşkin, acuzat că ar fi vinovat de explozia devastatoare din Portul Beirut din 4 august 2020
Justiția bulgară a respins cererea Libanului de extrădare a magnatului rus Igor Greciuşkin, acuzat că ar fi vinovat ...
O instanţă bulgară a respins miercuri cererea de extrădare a magnatului rus Igor Greciuşkin, căutat de autorităţile ...
Rezerva Federală a SUA reduce rata dobânzii de referință cu 0,25%
Rezerva Federală a SUA reduce rata dobânzii de referință cu 0,25%
Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri reducerea dobânzii de referinţă cu 0,25%, la un interval cuprins între ...
Aproape 70% dintre biletele la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 au fost vândute
Aproape 70% dintre biletele la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 au fost vândute
Organizatorii Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 au vândut aproape 70% din bilete, a declarat miercuri Comitetul ...