După patru ani de când Curtea de Conturi a făcut publice ilegalităţile, DNA investighează conducerea CNAS

23 05. 2016
informatizare_sanatate_46331300

Nouă persoane care au fost în conducerea CNAS în perioada 2007-2009 sunt urmărite penal într-un dosar DNA, cu prejudiciu de 16,84 de milioane de euro, privind achiziţia la suprapreţ a unor servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP). Curtea de Conturi a dovedit încă din 2012 că actele adiţionale prin care CNAS a cumpărat aceste servicii sunt nelegale. Mai mult, contractul pentru SIUI a fost semnat încă de la început în condiţii dezavantajoase pentru CNAS, cu încălcări grave ale prevederilor legale privind investiţiile şi achiziţiile publice, iar forma contractului a permis modificarea acestuia în perioada 2002-2011 prin 18 acte adiţionale, arată auditul Curţii de Conturi, făcut public în urmă cu patru ani.

DNA: În perioada 2007 – 2009, CNAS a cumpărat la suprapreţ de la HP România servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru SIUI şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) 

În perioada 2007-2009, între CNAS şi HP România au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost cumpărate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale şi de 760 euro/zi-om, în cazul unui alt act adiţional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar, a informat Direcţia Naţională Anticorupţie ieri, 23 mai.

Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiţionale au fost încheiate fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii. CNAS a acceptat propunerile HP România fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului. Mai mult, ofertele HP România nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI.
Serviciile suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om, mai informează DNA.

Prejudiciu de 16,84 milioane euro

Se estimează că prin contractarea presupus nelegală a serviciilor adiţionale a fost creat un prejudiciu de 16,84 milioane euro inclusiv TVA (reprezentând diferenţa între valoarea serviciilor facturate de HP România SRL şi costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal. Responsabili de acest prejudiciu ar fi angajaţii CNAS care au semnat aceste acte adiţionale şi societatea HP România SRL care a solicitat un preţ supraevaluat şi nefundamentat în oferta pe care a făcut-o CNAS, potrivit DNA.

Încă din 2012, Curtea de Conturi a găsit încălcări grave ale legii în actele adiţionale la contractul pentru SIUI, inclusiv la cele aflate acum în vizorul DNA.

Contractul pentru SIUI a fost semnat încă de la început în condiţii dezavantajoase pentru CNAS, cu încălcări grave ale prevederilor legale privind investiţiile şi achiziţiile publice. Forma contractului a permis modificarea acestuia în perioada 2002-2011 prin 18 acte adiţionale, cu consecinţe atât în modificarea structurii şi funcţiunilor SIUI faţă de condiţiile iniţiale, cât şi ca valoare, se arată în raportul Curţii de Conturi din 2012.

Prin actele adiţionale de la nr. 11 la nr. 13, încheiate în perioada 2007-2008, la contractul pentru SIUI în faza BUILD au fost făcute modificări cantitative şi valorice între diferite livrabile, în valoare totală de 16,76 milioane euro, fără întocmirea documentelor legale. Un exemplu în acest sens îl reprezintă achiziţia de servicii de instruire (training) la tarif de 804 euro/om/zi, în valoare totală de 11,21 milioane euro pentru 13.954 zile/om, fără întocmirea documentelor de fundamentare, potrivit auditului Curţii de Conturi făcut public în urmă cu patru ani.

Cine sunt oamenii urmăriţi penal în dosarul DNA privind achiziţia la suprapreţ a unor servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat şi pentru softul care asigură planificarea resurselor:

  • Vasile Ciurchea, preşedinte al CNAS în perioada februarie 2007-ianuarie 2009;
  • Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS la data faptelor;
  • Leana Stoea, director general adjunct al CNAS la data faptelor;
  • Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS la data faptelor;
  • Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS la data faptelor;
  • Irinel Popescu, preşedinte CNAS la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009;
  • Constantin Maria Mihaela, director general adjunct;
  • Medveş Istvan Lucian, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei;
  • Mihai Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, Contencios şi Acorduri Internaţionale.

SIUI, cea mai importantă şi scumpă verigă a informatizării sistemului sanitar.

Sistemul informatic unic integrat (SIUI) ţine evidenţa plătitorilor de contribuţii, gestiunea bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), dar şi gestiunea furnizorilor de servicii medicale. SIUI a fost gândit să uniformizeze sistemul de raportare şi prelucrare a datelor din sănătate, la nivel naţional.

SIUI a fost dezvoltat tocmai pentru a reduce fraudele din sistemul medical. Când vorbim despre fraudă, ne referim în mod particular la înscrierea unui pacient pe listele mai multor medici de familie şi la prescrierea de medicamente şi prestare de servicii pentru decedaţi. Mai mult, SIUI a fost gândit să crească gradul de colectare a contribuţiilor la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. SIUI e cea mai importantă componentă a informatizării sistemului de sănătate pentru că toate celelalte componente implementate au fost proiectate să depindă de arhitectura şi de informaţiile furnizate de SIUI.

SIUI a costat aproape 124 de milioane de euro.

SIUI a costat 123,98 de milioane de euro fără TVA. Defalcat, 119,54 de milioane de euro fără TVA au fost investiţi în proiectarea, construirea şi operarea SIUI, inclusiv implementarea sistemului pentru furnizorii de servicii medicale în relaţie contractuală cu CAS-urile din ţară.
Restul de 4,44 de milioane de euro fără TVA au fost investiţi în extinderea şi adaptarea SIUI la Casa de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, a Siguranţei Naţionale şi a Autorităţii Judecătoreşti (Casa OPSNAJ) care folosea alt sistem de raportare a datelor, au spus oficialii CNAS pentru Economica.net.

Când a început proiectatea SIUI

Proiectarea, construirea și operarea Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale (SIUI) a început în anul 1999, dar contractul ET/3223/2002 a fost semnat cu o întârziere de 2 ani şi jumătate de la data semnării ofertei câştigătoare.

Proiectul SIUI a fost gândit pentru o perioadă de 15 ani – doi ani pentru faza de construcţie şi 13 ani pentru faza de operare (OPERATE), sumele alocate proiectului fiind distribuite astfel: 30,48 milioane euro pentru faza de construcţie, 62,61 milioane euro pentru faza de operare, 9,74 milioane euro pentru actualizarea tehnologică şi 16,69 milioane euro pentru achiziţia terminalelor de acces pentru furnizori.

Lista actelor adiţionale la contractul pentru SIUI în faza de construcţie, care conţin prevederi nelegale, găsite de Curtea de Conturi în 2012

  • Prin actul adiţional nr. 1 din anul 2003, în mod nelegal, conducerea CNAS nu a avut în vedere diminuarea valorii contractului prin menţinerea taxei de redevenţă, prejudiciind astfel bugetul de stat cu 7 milioane de euro. Tot din auditarea actului adiţional nr. 1 s-a constatat majorarea nelegală a valorii contractului cu suma de 3,66 milioane euro, având ca obiect achiziţia sistemului informatic ERP prin eludarea procedurilor de achiziţie publică şi finanţare.
  • Prin actul adiţional nr. 2 din 2005 a fost diminuată valoarea contractului cu suma totală de 17,61 milioane euro fără TVA, fără întocmirea documentelor legale, respectiv a ”notelor de renunţare”, ca urmare a preluării de STS a serviciilor de telecomunicaţii necesare SIUI.
  • Prin actul adiţional nr. 3 din 2005 s-a modificat în mod nelegal valoarea contractului cu suma de 2,11 milioane euro, reprezentând eliminarea unor livrabile aferente Casei OPSNAJ şi celor 42 de Oficii de Asigurări de Sănătate de sub cupola Casei OPSNAJ. S-a creat astfel un prejudiciu estimat la 943.766 euro, reprezentând servicii de operare aferente Casei OPSNAJ, achitate nelegal de CNAS în perioada 3 noiembrie 2008 – 31 decembrie 2011. Diferenţa estimată în sumă de 2 milioane euro nu a fost achitată de CNAS până la data prezentului audit, dar se constituie ca un prejudiciu viitor.
  • Prin actele adiţionale nr. 4-7 şi nr. 11-17, încheiate în perioada 2005 – 2011, au fost efectuate numai realocări între diferite livrabile.
  • Prin actele adiţionale de la nr. 4 la nr. 7 (încheiate în perioada 2005 – 2006) au fost făcute modificări cantitative şi valorice între diferite livrabile, în valoare totală de 1,38 milioane euro, fără întocmirea documentelor legale.
  • Prin actele adiţionale de la nr. 11 la nr. 13 (încheiate în perioada 2007-2008) au fost făcute modificări cantitative şi valorice între diferite livrabile, în valoare totală de 16,76 milioane euro, fără întocmirea documentelor legale. Un exemplu în acest sens îl reprezintă achiziţia de servicii de instruire (training) la tarif de 804 euro/om/zi, în valoare totală de 11,21 milioane euro pentru 13.954 zile/om, fără întocmirea documentelor de fundamentare.

Actele adiţionale la contractul pentru SIUI în faza de operare care conţin prevederi nelegale, potrivit auditului Curţii de Conturi din anul 2012

Faza a doua a proiectului SIUI – cea de operare – a fost pusă în funcţiune la 3 noiembrie 2008, cu circa 3 ani şi jumătate întârziere faţă de termenul iniţial prevăzut în contract. Decalajul se datorează atât încheierii în condiţii dezavantajoase pentru CNAS a contractului, cât şi managementului defectuos de derulare a contractului, în sensul acceptării de către CNAS a termenelor de finalizare a investiţiei, fără să aplice penalităţi de întârziere sau fără să apeleze la un expert pentru medierea divergenţelor apărute pe parcurs. Valoarea estimativă a penalităţilor pentru perioada 2005-2008 este de 2,13 milioane euro.

Din Auditul Curţii de Conturi rezultă că în perioada 2009 – 2011 au fost încheiate cinci acte adiţionale la contractul de bază (de la actele nr. 14 la nr. 18) prin care s-au modificat clauze contractuale privind valoarea contractului, termenul de execuţie şi structura acestuia, fără respectarea prevederilor legale:

  • Actul adiţional nr. 14 din 2009 prin care s-au angajat nelegal cheltuieli bugetare în sumă de 3,25 milioane euro pentru servicii de asistenţă tehnică pe teren, fără respectarea procedurilor de achiziţie. Deşi CNAS avea obligaţia reducerii valorii contractului, s-a convenit nelegal realocarea acesteia pentru achiziţia serviciilor de asistenţă tehnică pe teren.
  • Actul adiţional nr. 16 din 2010, probabil cel mai controversat act adiţional, angajează nelegal cheltuieli bugetare în sumă de 38 milioane de euro pentru ”actualizarea tehnologică a SIUI”. Întrucât această investiţie nu era prevăzută în cerinţele caietului de sarcini, dar nici în prevederile contractuale, conducerea CNAS era obligată să asigure respectarea procedurilor de achiziţie publică prin întocmirea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate, întocmirea proiectului tehnic, elaborarea devizului general estimativ al investiţiei, fundamentarea valorii proiectului, precum şi respectarea cerințelor Caietului de Sarcini. Mai mult, pentru asigurarea fondurilor necesare achiziţiei, CNAS a procedat nelegal, prin diminuarea costurilor fazei de operare a SIUI cu suma de 29,51 milioane euro (prin eliminarea din contract a unor livrabile care erau de altfel prevăzute), şi prin devansarea pentru anul 2010 a actualizărilor tehnologice în valoare de 8,54 milioane euro, prevăzute în contract să se facă abia în anul patru de funcţionare (2012) şi în anul nouă (2017).