„E doar o tehnică de negociere. SUA nu vor invada Groenlanda” – fostul şef NATO, George Robertson

Adaugă-ne ca sursă preferată

Britanicul în vârstă de 79 de ani a condus NATO între 1999 şi 2003 şi tocmai ce a participat la acţiunile de marcare a 80 de ani de la înfiinţarea ONU, care au avut loc la Methodist Central Hall din Londra, scrie Agerpres.

Purtând pe reverul hainei un pin cu steagul Regatului Unit şi cel al Ucrainei împletite, el afirmă că Alianţa Nord-Atlantică este mai puternică pentru că există mai multe ţări membre, dar în acelaşi timp mai slabă pentru că unele state „nu aderă la principiile fundamentale ale apărării colective şi pun la îndoială elemente fundamentale, precum articolul 5”.

Această prevedere a Tratatului Atlanticului de Nord, care stabileşte că un atac armat asupra unui membru al NATO va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor, a revenit în discuţie după ameninţările – uneori militare, alteori tarifare – ale preşedintelui Trump de a anexa cu forţa Groenlanda, aflată în prezent sub suveranitatea Danemarcei, şi ea membră a Alianţei.

În acest sens, Robertson afirmă că o eventuală intervenţie militară în insula arctică din partea SUA ar aduce „probleme reale” pentru NATO şi ar pune în pericol însăşi existenţa sa, dar se arată convins că acest lucru nu se va întâmpla.

„Nu cred că este realist. Cred că ar putea fi vorba de o tactică de negociere (…) Este foarte posibil ca preşedintele Trump, la cei 80 de ani ai săi, să fie implicat în această negociere”, afirmă fostul secretar general al Alianţei.

Robertson subliniază, de asemenea, că SUA sunt mult mai mult decât Trump. „Există şi Congresul, iar în ultimele zile unii membri republicani au lăsat clar să se înţeleagă că nu susţin ceea ce spune preşedintele despre Groenlanda şi că cred cu tărie în NATO. În plus, secretarul (de stat Marco) Rubio este cel care a redactat rezoluţia care precizează că doar Congresul poate scoate ţara din Alianţă.”

Deşi exclude, pentru moment, o invazie americană în Groenlanda, fostul şef al NATO afirmă că regiunea arctică va deveni din ce în ce mai importantă pentru securitate, atât la nivel european, cât şi global, şi de aceea consideră importantă creşterea prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în zonă.

„Rusia devine tot mai agresivă, China revendică statutul de naţiune arctică, ruta Mării Nordului se extinde şi există o cantitate mare de minerale rare în regiune. Prin urmare, în mod inevitabil, aceasta a devenit un câmp de dispută şi de potenţial conflict în viitor”, analizează Robertson.

Dincolo de regiunea arctică sau de conflictul din Ucraina, scoţianul afirmă că nu are „nicio îndoială” că Occidentul este deja „atacat” de Rusia şi alte ţări prin „atacuri cibernetice, asasinate selective, sabotaje organizate, ingerinţe electorale şi campanii de dezinformare”.

„Trebuie să fim conştienţi de acest lucru, să fim pregătiţi pentru el şi să fim capabili să îl contracarăm”, a continuat Robertson.

Pe această linie, el consideră că NATO trebuie să fie „testată” şi să demonstreze că are capacitatea de a apăra „fiecare milimetru din teritoriul său”, dar acest lucru implică faptul că trebuie să se cheltuiască mult mai mulţi bani, în special de către ţările europene, pentru a fi pregătite de război şi ca măsură de descurajare pentru oricine ar putea încerca să le provoace.

La summitul NATO organizat la Haga în 2025, toţi aliaţii s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare şi securitate până în 2035, cu excepţia Spaniei, unul dintre statele membre care investeşte cel mai puţin în acest sector şi care a negociat un acord flexibil privind un procent de până la 2,1%.

„Poziţia este corectă şi a fost convenită colectiv. Spania a rămas în afara acestui acord, dar ei ştiu ce au de făcut. (…) Este un munte mare de escaladat. Un procent de 5% reprezintă o sumă mare de bani, miliarde de dolari, dar pentru ca să fie în siguranţă continentul vor trebui cheltuiţi”, susţine Robertson.

Robertson priveşte cu optimism viitorul NATO şi este sigur că, peste câţiva ani, Alianţa Nord-Atlantică nu doar că va continua să existe, ci chiar îşi va mări dimensiunea.

„Am petrecut patru ani încercând să conving Suedia şi Finlanda să solicite aderarea la NATO. Vladimir Putin a reuşit asta în doar patru săptămâni”, a mai afirmat fostul secretar general al NATO.