E oficial – România a intrat în stagflaţie (analiză FRAMES)

„Estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheţ economic până în al doilea semestru din 2027. Singura veste bună este că economia supravieţuieşte tuturor provocărilor, rezilienţa mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condiţiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar”, se arată în analiza realizată de Frames.

Potrivit acesteia, economia românească a produs în trimestrul II din 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în trimestrul II din 2025. În termeni reali, a produs cu 0,4% mai puţin, scrie Agerpres.

„Diferenţa dintre cele două cifre – deflatorul PIB, care a fost de 11,2% – este definiţia tehnică a stagflaţiei. Toată creşterea aparentă a economiei este preţ. Nimic din ea nu este volum”, arată analiştii de la Frames.

Pe semestru, imaginea este identică: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar în scădere reală cu 0,7%. Iar pe seria ajustată sezonier, care elimină efectele de calendar şi este seria pe care o citesc analiştii pentru trend, contracţia anuală este de 2% în trimestrul II şi de 1,6% pe semestru.

Analiza demonstrează că seria ajustată sezonier a PIB-ului comparată cu trimestrul precedent arată 98,1 în trimestrul IV din 2025, 99,9 în trimestrul I din 2026 şi 100 în trimestrul II din 2026.

„Tradus: o cădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an şi o stagnare perfectă în trimestrul al doilea”, spun analiştii Frames.

Cumulat, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025.

„România nu a intrat tehnic în recesiune – pentru asta ar fi fost nevoie de două trimestre consecutive de scădere trimestrială, iar trimestrul II a evitat asta la limită, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an. Comparaţia cu anul trecut este brutală. În 2025, indicii anuali pe seria brută arătau 100,6, 102,5, 101,3 şi 98,8. În 2026: 98,5 în trimestrul I şi 98,1 în trimestrul II. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, adică exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală – majorarea TVA, creşterea accizelor şi eliminarea plafonării la energie – a început să producă efecte”, se mai scrie în analiză.

De altfel, contribuţiile la modificarea PIB în semestrul I sunt sistematic negative acolo unde ponderea este mare.

„Cea mai grea lovitură vine din blocul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante – 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ţine direct de consumul populaţiei şi de circulaţia mărfurilor”, spun experţii de la Frames.

Industria, cu 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum şi a scăzut PIB-ul cu încă 0,5 puncte. Informaţiile şi comunicaţiile, sectorul pe care România îl invocă de un deceniu ca motor al modernizării, au pierdut 3,5% din volum. Tranzacţiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administraţia publică, învăţământul şi sănătatea, luate împreună, au pierdut 1,7% – efect direct al restrângerii cheltuielilor publice.

Pe partea pozitivă rămân trei ramuri, toate cu pondere mică. Construcţiile au crescut cu 12,3% în volum şi au adăugat 0,7 puncte procentuale, dar cântăresc doar 6,2% din PIB. Activităţile de spectacole, culturale şi recreative, au urcat cu 11,7%, cu o pondere de 4,3%. Agricultura a crescut cu 3,5%, cu o pondere de 1,7%.

„Aritmetica este fără scăpare: valoarea adăugată brută totală a scăzut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contracţia PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferenţa dintre o economie care scade cu un procent şi una care scade cu şapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult”, arată analiza.

Potrivit analizei, pe partea de utilizări, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, a scăzut în volum cu 2,5% şi a tăiat singură 1,5 puncte procentuale din PIB. În trimestrul II, contribuţia ei negativă a urcat la 1,9 puncte.

„Este cea mai severă contracţie a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic”, atrag atenţia analiştii Frames.

În oglindă, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum şi a adăugat 2,4 puncte procentuale, iar în trimestrul II singur, 4,1 puncte. Consumul colectiv efectiv al administraţiilor publice a urcat cu 6%. Investiţia publică şi cheltuiala colectivă a statului sunt, practic, singurele componente care mai împing economia în sus. Numai că efectul lor a fost aproape integral anulat de variaţia stocurilor, care a scăzut PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru şi cu 2 puncte în trimestrul II. Companiile îşi consumă stocurile în loc să producă – semnalul clasic al unei economii în care cererea s-a oprit brusc şi producătorii nu mai reînnoiesc. Exportul net a mai tăiat 0,1 puncte, importurile crescând cu 1,6% în volum faţă de 1,3% la exporturi.

Balanţa comercială rămâne un deficit structural de aproape 50 de miliarde de lei numai în şase luni, subliniază analiza.

„Pe partea de consum, inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a atins vârful ciclului în mai, la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie şi a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-şoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieşit din comparaţia an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Banca Naţională a revizuit prognoza de inflaţie în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% şi apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-ţintă împinsă în ultimul trimestru din 2027. Iar avertismentul din raportul de august este cel care contează cel mai mult pentru diagnostic: inflaţia de bază continuă să crească deşi economia se contractă. Exact asta separă un episod inflaţionist obişnuit de stagflaţie, consideră analiştii.

„Politica fiscală nu poate stimula. Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria publică a depăşit deja pragul de 60% din PIB şi este proiectată la 61,6% anul acesta şi 63,4% în 2027”, afirmă Negrescu.

El spune că execuţia la şapte luni arată un deficit de 2,34% din PIB, „o performanţă remarcabilă realizată de Alexandru Nazare”.

Potrivit analizei, absorbţia fondurilor europene, în special din PNRR, este singura explicaţie pentru cele 10,9% creştere a formării brute de capital fix.

„De aceea spunem că miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cei 20 de miliarde de euro pe care îi mai avem în fondurile de coeziune. Pentru intervalul 2021-2027 avem la dispoziţie 31 mld. euro din care n-am luat decât aprox. 10 mld. până acum. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei”, atrage atenţia Adrian Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia, cu peste 20 de ani de existenţă.