E.ON, deschisă la negocieri privind finanţarea dezafectării centralelor nucleare din Germania

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat recent pentru Reuters că firmele de utilităţi şi Guvernul de la Berlin negociază modul în care se împarte responsabilitatea dezafectării centralelor nucleare. Cancelarul german Angela Merkel a decis anul trecut că ţara va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia). Opt reactoare au fost oprite imediat. Germania a introdus în 2011 taxa pe combustibilul nuclear, care ar urma să rămână în vigoare cel puţin până în 2016, scrie Agerpres.

‘Dacă Executivul ajunge mâine la o concluzie, nu vom refuza să începem astfel de negocieri. Dar până acum nu am primit nicio invitaţie’, a declarat şeful E.ON, cea mai mare companie de utilităţi din Germania.

Cei patru operatori ai centralelor nucleare din Germania, E.ON, RWE, EnBW şi Vattenfall au făcut provizioane de aproximativ 36 miliarde de euro (28,23 miliarde de dolari) pentru dezafectarea centralelor şi evacuarea deşeurilor nucleare.

Declaraţia lui Teyssen vine după ce săptămâna trecută E.ON informat că se va concentra pe energiile regenerabile, reţele de distribuţie şi servicii personalizate de îmbunătăţire a eficienţei energetice, pentru a putea răspunde la modificările de pe pieţele energetice, progreselor tehnologice şi cererilor venite din partea consumatorilor. E.ON a precizat că va pregăti pentru anul viitor listarea unei companii apărute prin divizarea sa, urmând ca separarea să se realizeze în a doua jumătate a lui 2016. Conducerea companiei a mai informat că nu vor exista restructurări de personal, dar că aproximativ 40.000 din angajaţii săi vor rămâne la grupul mamă şi restul 20.000 se vor alătura noii companii.

E.ON a anunţat că aproximativ 15,5 miliarde de euro din provizioanele făcute pentru dezafectarea centralelor nucleare vor fi transferaţi în noua entitate.

Afectaţi de decizia autorităţilor germane de a încuraja dezvoltarea energiilor regenerabile prin tarife care defavorizează termocentralele şi centralele nucleare, companiile germane de utilităţi au decis să solicite în instanţă despăgubiri. Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat în octombrie că E.ON a cerut daune de opt miliarde de euro, RWE de peste două miliarde de euro şi Vattenfall de 4,7 miliarde de euro.

E.ON este prezent şi pe piaţa din România, unde are peste 2,8 milioane de clienţi în jumătatea de nord a ţării, cărora le furnizează gaze naturale şi energie electrică.