1EUR = 4.8735 RON | Bucureşti 3 º

Companii

Ce se întâmplă cu fenomenul Slow Food care a revoluţionat alimentaţia mondială. România nu mai este pe harta Earth Market

Curentul Slow Food care s-a dezvoltat în întreaga lume ca o alternativă la producţia industrială a alimentelor mai respiră în România prin câteva filiale şi două branduri care reprezintă România la târgurile de specialitate internaţionale. 

22 aug, 2015 | | ECONOMICA.net

Devenită un stil de viaţă pentru mii de oameni din întreaga lume care cred că încă se mai poate mânca "bun,curat şi just" mişcarea Slow Food se manifestă tot mai greu în România. În mod oficial, la nivel naţional există 12 convivia, adică  un fel de filiale care promovează filosofia Slow Food la nivel local, dar multe dintre ele nu mai sunt active de ceva vreme. De asemenea, doar două produse româneşti mai pot fi întâlnite în ultimii ani la târgurile internaţionale organizate de Slow Food. Este vorba despre brânza de burduf şi gemurile făcute în Transilvania, la Sasciz, comercializate sub brandul Pivniţa Bunicii.  Pieţele Ţăranului (Earth Markets), proiecte Slow Food ce se organizau chiar şi în Bucureşti în urmă cu câţiva ani, au rămas momentan în stadiul de idee.

La nivel internaţional există peste 1500 de convivia, cele mai multe existând în Italia, unde a apărut acest concept (peste 290), SUA (250) sau Franţa (32).

Produse Slow Food de România

"Am ajuns adeptul acestui curent din întâmplare. În 2004 am ajuns în Italia ca traducător pentru un grup de producători din România. Aşa am aflat despre acest curent şi am realizat că poate fi o oportunitate pentru noi", a povestit pentru ECONOMICA.NET Marian Popoiu, proprietarul Fermei Bucegi din Moeciu, care produce  "Branza de Burduf în coaja de brad", un produs slow food care reprezintă România la târgurile de profil din lume (Salone del Gusto).  "Slow Food contează pentru noi în privinţa promovării şi a unei bune vizibilităţi. Activitatea noastră este însă la minimum. Avem doar 3 vaci. Pentru noi este mai mult un hobby, iar pe termen lung luptăm pentru păstrarea brandului şi crearea unei imagini a brânzei de burduf, pentru că au apărut şi produse care nu au nicio legătură cu brânza de burduf în coajă de brad autentică. Dorim să se facă diferenţa între brânza de burduf comercială de acum şi ce se făcea cânda, acesta fiind , de altfel, şi unul dintre principiile slow food. ", mai explică  Popoiu care îşi comercializează produsele în zonă. "Mare  parte din produse sunt absorbite local. Nu am făcut un business din asta", mai spune acesta.

Înca din anul 1730, acest tip de Brânză de Burduf care se produce dintr-o combinaţie de lapte de vacă şi de oaie  era considerat aliment de baza în familie sau ca monedă de schimb între producătorii din zona Munţilor Bucegi cu cei din zona de câmpie.

"România este mult în urma altor state în ceea ce priveşte curentul Slow Food. Şi aceasta pentru că oamenii vor să scoată bani din orice şi este mult mai simplu să o faci la nivel industrial", crede producătorul.

Cel care a adus însă conceptul de Slow Food în România este britanicul Jim Turnbull care  a venit în ţara noastră, în 2000,  pentru a-şi dezvolta un business în agricultură, ca CEO al companiei BMC. Tot el, alături de membrii fundaţiei ADEPT pe care a fondat-o au lansat prima piaţă a fermierilor (Earth Market)  din Capitală. În iulie 2009, piaţa săptămânală din piaţa Amzei Bucureşti unde îşi vindeau marfa exclusiv fermierii a trecut România pe harta "pieţelor pământului" (Earth Market) din lume. Piaţa a fost ulterior mutată la Muzeul Ţăranului şi apoi pe str Uranus, zona Coşbuc.  "Am organizat o piaţă (Earth Market n.red) în Piaţa Amzei din Bucureşti, dar din pacate a trebuit să renunţăm la ea şi ne-al mutat într-o locaţie nu atât de bună. Problemele au fost mai complexe, de la competiţie, până la faptul că fermierii trebuia să aducă produse de cea mai bună calitate şi care să trezească încrederea consumatorilor. Pentru a reporni proiectul ar trebui să fie cineva care să se ocupe de organizarea unei pieţe", a declarat pentru ECONOMICA.NET Jim Turnbull. 

Acesta a reuşit însă cu "Pivniţa Bunicii" un brand sub care comercializează dulceţuri din fructe locale, miere și materie primă pentru suc de soc, pe care le vinde parţial peste graniţe. De altfel, Pivniţa Bunicii este singurul "coleg" de stand al brânzei de burduf în cadrul târgurilor Slow Food. Produsele sunt realizate de 35 de gospodine din Saschiz, judeţul Mureş,  prin intermediul unei întreprinderi sociale denumită Transylvania Food Company, creată de familia Turnbull şi alţi câţiva investitori.  

Anul trecut, compania a produs în jur de  60.000 de litri de suc  de soc pe care l-au trimis în Marea Britanie unui producător care îl procesează  şi îl transformă în  băutură răcoritoare. 

Printre produsele slow food recunoscute şi menţionate în Arca del Gusto, un catalog online cu produse tradiţionale din diverse colţuri ale lumii se mai numără Pita de Picica, biscuiţi şpriţaţi, silvoiz (magiun de prune), 

Slow Food este o  mişcare internaţională, iniţiată în 1986 care luptă pentru păstrarea bucătăriei tradiţionale şi regionale, încurajând cultivarea hranei caracteristică ecosistemului local. Mişcarea ocroteşte principiile comerţului echitabil, încurajează fermierii şi micii producători, dar are ca scop şi educarea cetaţenilor cu privire la riscurile fenomenului fast food, folosirea pesticidelor sau consumul de alimente modificate genetic.

Slow Food sprijină producătorii locali, fermierii, fabricile cu capacitate mai redusă, gastronomia meşteşugărească tradiţională, producătorii materialelor de bază a produselor, alimentelor şi a mâncărurilor specifice regiunilor punând accent pe diversitatea biologică.

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO