EastInvest – Lansarea noului instrument de 20 mld. euro, bani de la Comisia Europeană pentru ţările din estul Europei. România e pe listă

Această iniţiativă, intitulată Instrumentul EastInvest (EastInvest Facility), se află în centrul strategiei pentru regiunile estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina, adoptată săptămâna trecută de Comisie pentru a ajuta aceste regiuni să facă faţă provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, scrie Agerpres.

Instrumentul EastInvest va fi o platformă de finanţare specifică pentru regiunile estice ale UE, care va reuni Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Nordică de Investiţii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi băncile naţionale de promovare din nouă state membre: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Aceasta va facilita accesul promotorilor de proiecte privaţi şi publici din regiunile estice ale UE la împrumuturi şi la sprijin consultativ pentru a-şi stimula economiile, a dezvolta comerţul şi a spori securitatea. Cele patru instituţii financiare participante estimează că mecanismul va furniza cel puţin 28 de miliarde de euro sub formă de investiţii private şi publice în regiunile respective.

Fonduri de 20 de miliarde de euro prin EastInvest, de care poate beneficia sud-estul României

Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus că EastInvest Facility urmărește să mobilizeze cel puțin 20 miliarde de euro în investiții publice și private în statele afectate.

“De ce contează pentru România? Pentru că asta înseamnă mai multe șanse de finanțare pentru proiecte din zona Moldovei, zona Dunării și a Mării Negre: infrastructură de uz dual, logistică, energie, digitalizare, industrie, servicii publice — adică exact elementele care fac comunitățile mai prospere. Se adaugă, așadar, o nouă dimensiune pe lângă instrumentele financiare existente pentru protejarea și întărirea acestei zone”, a scris Roxana Mânzatu pe pagina ei de facebook.

“Pentru Uniunea Europeană, granița de est este esențială atât ca primă linie de apărare cât și ca un loc unde oamenii pot și trebuie să trăiască prosper”, a conchis ea.

Ce înseamnă EastInvest

Instituirea unei platforme specifice va permite o mai bună coordonare între investitorii relevanţi şi va asigura o complementaritate şi sinergii ridicate ale intervenţiilor lor în regiunile frontaliere estice. De asemenea, EastInvest va contribui la coordonarea acordării de împrumuturi şi de sprijin consultativ, inclusiv autorităţilor publice locale, în regiunile frontaliere estice. Acesta va aborda nevoile de investiţii identificate în strategiile de dezvoltare ale regiunilor care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina prin acordarea de sprijin specific sub formă de împrumuturi de către instituţiile participante.

Iniţiativa EastInvest va fi lansată în cadrul unui eveniment la nivel înalt găzduit la Bruxelles de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme Rafaelle Fitto, în cadrul căruia BEI şi celelalte instituţii financiare internaţionale şi bănci naţionale de promovare vor semna declaraţia de intenţie privind noul instrument.

La eveniment, care va fi deschis de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor fi prezenţi preşedinta BEI, Nadia Calvino, şi reprezentanţi la nivel înalt din cele nouă ţări, care vor discuta despre provocările şi oportunităţile inerente asigurării prosperităţii pentru regiunile frontaliere estice ale Europei. Printre participanţi se numără prim-miniştrii Ilie Bolojan (România), Kristen Michal (Estonia), Inga Ruginiene (Lituania) şi Evika Silina (Letonia).

Regiunile UE care se învecinează cu Rusia şi Belarus s-au confruntat cu cele mai mari perturbări cauzate de războiul de agresiune al Rusiei, confruntându-se cu obstacole comerciale grave, cu scăderea populaţiei ca urmare a închiderii frontierelor şi cu impactul sancţiunilor. Drept răspuns, Uniunea Europeană a extins sprijinul politic, tehnic şi financiar acordat acestor regiuni pentru a consolida infrastructura, capabilităţile de apărare şi oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, deşi conflictele în curs evidenţiază necesitatea unui ajutor suplimentar.

Strategia adoptată săptămâna trecută de Comisia Europeană cu privire la continuarea sprijinului pentru regiunile estice care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina prezintă un set de acţiuni menite să le ajute să abordeze provocările specifice şi fără precedent cu care se confruntă, în cinci domenii prioritare:

Securitate şi rezilienţă

– dezvoltarea Eastern Flank Watch, a iniţiativei europene de apărare împotriva dronelor, a scutului aerian european şi a scutului spaţial european;
– crearea unei reţele de practicieni pentru a spori gradul de pregătire şi a încuraja cooperarea clusterelor în materie de rezilienţă transfrontalieră.

Creştere economică şi prosperitate regională

– facilitarea accesului la finanţare, inclusiv prin intermediul unei facilităţi EastInvest pentru a ajuta ţările în cauză să acceseze împrumuturi şi sprijin consultativ, reunind Grupul Băncii Europene de Investiţii, alte instituţii financiare internaţionale şi mai multe bănci naţionale şi regionale de promovare;
– cooperarea cu Banca Mondială în cadrul iniţiativei Catching-up Regions pentru a stimula dezvoltarea economică în zonele cele mai afectate.

Valorificarea punctelor forte locale

– acordarea de prioritate integrării energiei electrice a statelor baltice în reţelele europene şi dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere pentru hidrogen, cum ar fi coridorul nordic-baltic pentru hidrogen;

– sprijinirea iniţiativelor industriei circulare, inclusiv a văilor de simbioză industrială şi a centrelor regionale de bioeconomie.

Conectivitate

– promovarea conectivităţii digitale şi modernizarea reţelelor de transport, inclusiv a infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare cu dublă utilizare, precum şi a conexiunilor transfrontaliere cu Ucraina şi Moldova.

Oameni

– abordarea depopulării şi a deficitului de forţă de muncă prin parcursuri de la educaţie la ocuparea forţei de muncă şi consolidarea comunităţilor prin intermediul programului de rezilienţă a mass-mediei şi al combaterii dezinformării.