Economia Elveţiei va creşte cu 1,8% în 2017 şi cu 1,9% în 2018

Economica.net
15 12. 2016
franc_elvetian_30059700_72070800

‘Perspectiva economică rămâne pozitivă, chiar dacă ‘Frankenschock’ – decizia din 15 ianuarie 2015 a Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB) de a elimina pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, care a şocat pieţele financiare şi a dus la o apreciere semnificativă a francului elveţian – va continua probabil să afecteze economia’, a estimat joi Secretariatul de Stat pentru Economie (SECO).

Instituţia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 1,5% anul acesta şi de 1,8% anul viitor, în linie cu estimările publicate în septembrie. În prima prognoză publicată pentru 2018, SECO previzionează un avans al economiei elveţiene de 1,9%.

Secretariatul de Stat pentru Economie estimează că inflaţia se va plasa în teritoriu negativ la finalul acestui an – la minus 0,4% – iar anul viitor se aşteaptă la stagnarea preţurilor de consum, faţă de minus 0,3% anunţat anterior. Dar în 2018 rata inflaţiei ar urma să ajungă la 0,2%, previzionează SECO.

Economia elveţiană a crescut cu 0,6% în perioada aprilie – iunie 2016, după un avans de 0,3% în primul trimestru din acest an, datorită redresării zonei euro, în condiţiile în care aprecierea francului a afectat cererea la export pentru produsele elveţiene. Este cel mai solid ritm de creştere de la sfârşitul lui 2014 şi depăşeşte cu mult estimările analiştilor.

O serie de indicatori economici sugerează că economia mondială va avea o evoluţie pozitivă în 2016 şi 2017. Perspectivele Elveţiei pe termen scurt sunt afectate de un mare număr de incertitudini şi riscuri, inclusiv ameninţarea Brexitului (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană), previziona recent SECO.

Banca Naţională a Elveţiei are spaţiu de manevră pentru a interveni pe pieţele valutare, francul elveţian fiind considerat supraevaluat în raport cu euro, a afirmat luna trecută preşedintele SNB, Thomas Jordan.

‘Suntem convinşi că, ţinând cont de actuala situaţie dificilă cu supraevaluarea francului elveţian şi de inflaţia negativă, actuala abordare este cea potrivită – o politică monetară expansionistă, cu rate negative ale dobânzilor, şi disponibilitatea de a interveni pe pieţele valutare’, a declarat Thomas Jordan, la o conferinţă bancară internaţională care a avut loc în Bali.

Recent, Banca Naţională a Elveţiei a decis să menţină nemodificată dobânda de bază, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că ‘referendumul din Marea Britanie ar putea provoca sporirea incertitudinilor şi a turbulenţelor’.

SNB a menţinut atât dobânda interbancară Libor, pentru împrumuturi pe o perioadă de 3 luni, la un interval cuprins între minus 1,25% şi minus 0,25%, precum şi dobânda la depozite la minus 0,75%.

Deşi exporturile Elveţiei către Marea Britanie au reprezentat anul trecut doar o treime din nivelul exporturilor către Germania, turbulenţele de pe pieţele financiare cauzate de Brexit ar putea afecta Elveţia.

SNB utilizează dobânzile negative cumulate cu achiziţiile de valută pentru a slăbi francul şi a proteja exporturile spre zona euro, cel mai mare partener comercial al Elveţiei.

După anunţarea rezultatelor Referendumului din 23 iunie, francul elveţian, considerat ca o valoare de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel în raport cu moneda euro de după luna august 2015 şi totodată a înregistrat cea mai mare creştere zilnică de la eliminarea pragului cursului de schimb în data de 15 ianuarie 2015.