Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran

Campania militară a președintelui Donald Trump, a cărei concluzie rămâne la fel de neclară ca atunci când au fost lansate primele atacuri, în urmă cu o lună, determină țările să-și reducă previziunile economice, în timp ce iau măsuri pentru a ține sub control creșterea prețurilor, provocată de majorarea cotațiilor la gaze și petrol.

Consecințele pentru un continent care tocmai a reușit să depășească efectele conflictului din Ucraina (izbucnit în 2022) par să fie revenirea la politicile anterioare, când se acordă sprijin gospodăriilor și băncile centrale majorează dobânzile. Pentru companii, afectate deja de lipsa angajaților calificați, există pericolul extinderii efectelor negative, în condițiile scăderii veniturilor personale.

„Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimți în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays.

În condițiile scăderii încrederii consumatorilor și majorării cotațiilor la gaze și petrol, Germania și Italia sunt printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor economice, după perspectivele mai sumbre anunțate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană.

„Actualul șoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment și duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravității crizei”, susține președintele BCE, Christine Lagarde.

Industria chimică din Germania, afectată sever de ultima creștere a costurilor cu energia în 2022, a avertizat că unitățile ar putea reduce producția în urma închiderii efective a Strâmtorii Ormuz.

Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, a redus activitatea la 85%, în timp ce Evonik Industries, care fabrică produse chimice de specialitate, încă evaluează dificultățile cu care se confruntă.

„Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecințele indirecte ale conflictului”, a afirmat directorul general Christian Kullmann.

Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40 – 50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări şi depozitare. Compania încearcă să recupereze unele costuri prin „taxe de urgenţă”, a afirmat directorul general Rolf Habben Jansen.

Astfel de costuri amenință să afecteze sever lanțurile de aprovizionare, făcând viața mai scumpă pentru toată lumea. Consumatorii sunt conștienți: ponderea gospodăriilor care se așteaptă la o creștere mai rapidă a prețurilor anul viitor a crescut „extrem de puternic”, arată datele Institutului Național de Statistică (Insee) din Franța.

Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora prețurile între 1,5% și 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni. Firma suedeză Hennes & Mauritz AB (H&M) a avertizat că prelungirea conflictului va avea efecte negative care vor reduce consumul.

Vineri, Spania a publicat cifrele privind inflația – prima mare economie europeană care anunță datele din martie – iar avansul a fost mai ridicat decât se estima, deși nu depășește ținta BCE de 2%.

Schimbarea norocului într-o regiune care până recent căuta o redresare a economiei și menținerea sub control a inflației, după turbulențele comerciale de anul trecut, ar putea avea consecințe.

Pentru zona euro, întrebarea este dacă conflictul acționează ca un stimul sau ca un impediment al reformelor care să permită blocului să fie pe cont propriu într-o lume în care se degradează sprijinul SUA și sporește concurența din partea Chinei. Finanțarea măsurilor de sprijin economic este, de asemenea, o problemă pentru multe țări, doar Germania având spațiu fiscal semnificativ.

Dar Franța și-a redus anul trecut deficitul bugetar mai mult decât se estima, creșterea economiei depășind previziunile, a anunțat Institutul Național de Statistică.

A doua economie a zonei euro a înregistrat un deficit bugetar de 5,1% din PIB în 2025, în scădere de la un nivel de 5,8% din PIB în 2024 și peste previziunile Guvernului, care se aștepta la 5,4% din PIB.

Economia UE se confruntă cu riscul stagflației, ca rezultat al creșterii prețurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat vineri comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

„Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul șocului stagflației, cu alte cuvinte, o situație în care creșterea economică mai lentă coincide cu o inflație mai ridicată”, a declarat Dombrovskis după reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană pe tema creșterii prețului energiei.

„Acesta este cazul și dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflația ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat oficialul.

Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creștere de 1,4% în 2026 și 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta și de 1,4% anul viitor. Inflația în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ținta BCE pe termen mediu.

Dombrovskis a adăugat că orice răspuns al autorităților va avea impact asupra bugetelor și a tras atenția că majoritatea statelor membre UE au spațiu limitat de manevră, în urma precedentelor șocuri și a necesității majorării cheltuielilor din domeniul apărării.

O creștere semnificativă a inflației ar putea forța Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile, iar traderii și-au sporit pariurile că o astfel de mișcare va fi decisă în acest an. Următoarea ședință de politică monetară la BCE este programată pentru 19 martie, dar analiștii nu se așteaptă la o schimbare cu această ocazie.