Economia „la relanti”, cheia revenirii din criza Coronavirus – măsurile propuse de CONAF

Adaugă-ne ca sursă preferată

CONAF propune soluții pentru reducerea la minim a pierderii de locuri de muncă și alternanța muncii clasice cu cea de acasă.

Economia la turație mică, scoasă din viteză, dar continuând să funcționeze chiar și moderat în condițiile date, reprezintă soluția depășirii perioadei de criză în condiții care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanțiale. Este momentul să ne concentrăm pe acțiuni care se vor propaga în evoluția viitoare a economiei. Suntem conștienți că imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectați în proporție covârșitoare, trebuie să acționăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere și prevenție a îmbolnăvirii cu coronavirus și a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii, profunzimea și durata scăderii economice nu trebuie subestimată.

România trebuie să se adapteze noilor transformări structurale și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, să țină în frâu rata șomajului (care ar putea ajunge la 10-11% în contextul actual în România), tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare și subvenționare a salariilor pentru a ajuta cît mai mulți români să își păstreze locurile de muncă, în cuantumul câștigului salarial mediu brut (5500 lei brut/lună ) pe perioada stării de urgență, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creșterea ratei șomajului, fie chiar și a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locului de muncă pentru angajat precum și vechimea în câmpul muncii.

Distanțarea socială se dovedește a fi o măsură bună în condițiile pandemiei, însă distanțarea de economia reală va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra măsurile de distanțare socială de cele de stimulare și susținere a antreprenorilor prin impulsionarea acestora să păstreze personalul lucrativ, aceștia din urmă ar putea presta munca de acasă alternativ cu cea clasică, astfel încât la nivelul societăților impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va ieși din izolarea la domiciliu. Ușor, ușor, societatea trebuie să își continuie evoluția, iar măsurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.

Ponderarea șomajului tehnic și înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina și inechitatea dintre sectorul public și cel privat.

În prezent angajații din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă și nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat „tremură” de teama pierderii serviciului și implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.
Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a șomajului controlată, are și un impact emoțional: recâștigarea încrederii celor care susțin economia românească.

Fără stimulente preconizate și o prioritizare a conservării economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea ca și consecință o replică crizei economice din anul 2009 când punctul maxim al șomajului a ajuns undeva spre 10%, experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor cu atât se va prelungi asistența socială a angajaților disponibilizați, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.

Cristina Chiriac, președintele CONAF, explică: „Această măsură ar poziționa economia românească „la relanti” în timpul pandemiei de COVID -19, ar acorda timp de respiro pentru antreprenorii și ar ajuta la diminuarea inegalităților sociale. Crearea unui pachet de stimulare pentru subvenționarea salariilor angajaților din mediul privat are ca scop protejarea locurilor de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaților. Criza creată de coronavirus a scos în evidență numeroase provocări pentru economie, mai ales în țările cu venituri mici, așa cum este și cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive și coordonate pentru a minimiza impactul uman și economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menținerea stabilității financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de muncă și cel mai important, menținerea afacerilor în stare de funcționare.”

CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activității sociale și economice.

„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială și cea de continuare a activității economice, deși la parametri reduși”, a explicat președintele CONAF.

„De cele mai multe ori soluția e în fața noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluții și modele care deja există și au fost testate. S-a dovedit științific că, o strategie de muncă de cinci zile și zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie și va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbușirea multor sectoare și aruncând oamenii în șomaj și sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac, Președinte CONAF.