Economiștii șefi ai băncilor sunt la unison: BNR nu va majora dobânda de politică monetară la următoare ședință

Anca Negrescu, economist senior la UniCredit Bank, ne-a declarat: „Credem că dobânda de politică monetară nu va fi redusă în primul trimestru al acestui an. În momentul de față avem incertitudini atât pe plan extern, cât și intern, care pot conduce la episoade de volatilitate, cu majorarea costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est, inclusiv a costurilor de finanțare ale României și la presiuni de depreciere asupra leului. O reducere prematură a dobânzii de politică monetară ar accentua aceste efecte nedorite pentru România”

Economistul șef arată că, nivelul inflației va depinde de impactul măsurilor fiscale care vor fi adoptate pe parcursul anului de către Guvern, iar o analiză este greu de făcut în acest moment. ”Conform estimarilor noastre, creșterea prețurilor va ramâne peste 4% în 2025. Ținând cont de toți acești factori, suntem de părere că spațiul Băncii Naționale a României pentru a reduce dobânda de politică monetară va fi de cel mult un punct procentual, de la 6,5% până la 5,5% la finalul anului”, a concluzionat Anca Negrescu.

Prima reducere de dobândă pare posibilă abia din semestrul al II-lea din 2025

”Ne așteptăm ca Banca Națională să mențină dobânda cheie neschimbată la 6.50% atât la ședința din ianuarie cât și în februarie. Acest lucru ar fi în linie cu o inflație care probabil a terminat anul ușor peste 5.0%, precum și cu incertitudinile încă relevante legate de adoptarea legii bugetului de stat pe 2025, a evoluției prețurilor energiei și alimentelor. Pentru întregul an 2025 anticipăm acum o scădere de 0.5 puncte procentuale a dobânzii cheie, respectiv cate 0.25 pp în trimestrele trei și patru ale anului”, precizează Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.

La rândul său, Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, estimează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 15 ianuarie. ”Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea ratelor în luna august și să efectueze trei reduceri ale dobânzii cheie de 25 bp fiecare până la 5,75% până la sfârșitul anului 2025”, subliniază acesta.

Dascălu arată că este probabil ca incertitudinile fiscale să domine dezbaterea și în cadrul acestei reuniuni a Consiliului de administrație. Acest lucru ar trebui să mențină BNR în modul „dependent de date”. Momentul următoarei reduceri a ratei rămâne legat de un program coerent și credibil, program multianual de consolidare fiscală credibil și de structura acestuia”.

O nouă ajustare fiscală ar putea veni odată cu repetarea alegerilor prezidențiale

Noul guvern, deși susținut de o majoritate parlamentară destul de redusă, dar totuși stabilă, a adoptat măsuri adecvate pentru a limita creșterea în continuare a cheltuielilor publice rigide și a luat unele decizii pentru a lărgi baza fiscală.

Este puțin probabil ca acest lucru să fie suficient pentru a respecta obiectivele fiscale convenite cu CE. Se preconizează o ajustare suplimentară în a doua jumătate a anului, odată cu repetarea alegerilor prezidențiale programată pentru 4/18 mai. Acest lucru ar trebui să amâne decizia BNR de a reduce ratele în trimestrul al treilea.”

”În cadrul procesului decizional, este probabil ca aceste considerente să fie puternic contrabalansate de preocupările fiscale actuale, de vulnerabilitatea crescută a cursului de schimb din cauza primelor de risc ridicate și a riscurilor legate de ratingul suveran, a incertitudinilor legate de previziunile privind inflația, ridicate și în cea mai mare parte în creștere, în timp ce creșterea rapidă a salariilor și expansiunea puternică a creditelor de consum continuă să alimenteze consumul gospodăriilor”, a concluzionat Ciprian Dascălu.