Miză uriașă pentru ecoturismul românesc: Asociația AER cere la Bruxelles recunoașterea oficială a destinațiilor verzi din România
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/Colinele-Transilvaniei-Foto-Mihai-Moiceanu.jpg-645x420.jpeg)
„România are natura necesară să devină una dintre marile destinații de ecoturism din Europa. Avem păduri virgine, floră și faună tot mai rare la nivel european, tradiții vii și comunități rurale autentice. Ce ne lipsește este recunoașterea strategică în promovare și un cadru de finanțare intern și extern care să susțină ceea ce am construit în ultimii 21 de ani. Alianța Europeană pentru Destinații de Ecoturism este pasul prin care România intră activ în această conversație europeană”, spune Andrei Blumer, președintele AER.
AER face apel la statul român să genereze o strategie de marketing la care asociațiile profesionale să se poată implica activ, inovator și pe baza datelor concrete pe care le deține pentru fiecare nișă de specializare, printr-un mecanism similar de finanțare cu cel din domeniul cultural, și el bugetat insuficient.
Asociția mai atrage atenția că românii dau pe vacanțele în străinătate aproape dublul sumei pe care turiștii străini o cheltuiesc la noi, iar acest deficit reprezintă aproximativ 14,7% din deficitul de cont curent total al României.
În plus, deși bugetul de promovare turistică al României este anul acesta de 4,5 milioane de euro, dublu față de 2025, sunt mult în spate față de vecinii noștri care au alocat bugete considerabil mai mari în urmă cu doi ani: Croația aloca 52 de milioane de euro, Ungaria aloca 35 de milioane de euro, iar bulgarii 10 milioane de euro.
Cu deficitul uriaș înregistrat în turism, bugetul României de promovare, extrem de mic, alocat turismului în general, nu va reuși să recupereze potențialul economic.
„Salutăm dublarea bugetului de promovare turistică în 2026, dar discrepanțele majore față de țările vecine nu promit o recuperare. Turismul de nișă, demonstrabil, aduce mai mulți turiști străini în România. Natura, gastronomia, tradițiile, alături de obiective istorice și culturale, înseamnă un sejur mai mare cu o cheltuială medie de 1.000 de euro/turist. Dacă turismul de nișă ar veni cu un aport de un milion de persoane, am putea recupera un miliard de euro din deficit.
Fără o strategie clară, banii de acum riscă fie să fie cheltuiți greșit, fie să nu fie cheltuiți deloc. O strategie bună ar putea, de exemplu, să permită asociațiilor profesionale să acceseze granturi, similar cu modelul de la Ministerul Culturii, prin proiecte care să aducă inovație și informații specifice pe care statul român nu le deține. În plus, alocarea fondurilor ar trebui să se facă pe baza unor proceduri moderne și rapide. În situația actuală, România, în pofida infrastructurii și obiectivelor valoroase turistic, este aruncată la coada clasamentului”, mai spune Andrei Blumer.
Foto: Mihai Moiceanu