Ecuadorienii votează pentru alegerea preşedintelui în mijlocul unei crize economice şi de securitate

„Nu trăim, supravieţuim”, a deplâns Jesus Chavez, un vânzător ambulant în vârstă de 56 de ani din Quito, rezumând nemulţumirea generală înaintea primului tur, între insecuritate şi o redresare economică anemică de la pandemie, scrie Agerpres.

Există un război acerb între nenumărate grupuri criminale care luptă pentru controlul rutelor profitabile care leagă plantaţiile de coca din Columbia şi Peru de Europa sau SUA prin porturile ecuadoriene.

„Ecuadorul trece printr-o perioadă foarte dificilă, cred că este cea mai gravă criză de la revenirea noastră la democraţie, acum aproape o jumătate de secol”, a declarat analistul politic local Leonardo Laso.

Daniel Noboa, de 37 de ani, fiul unui rege miliardar al bananelor, a creat o surpriză în 2023 când a fost ales după o campanie marcată de asasinarea unui candidat, Fernando Villavicencio. Noboa a cucerit oamenii prin poziţia sa fermă, în ciuda experienţei sale politice reduse.

La sfârşitul scurtului său mandat, acest sportiv activ pe reţelele de socializare a fost aplaudat de mulţi ecuadorieni pentru ofensiva sa spectaculoasă împotriva traficului de droguri, susţinută de starea de urgenţă, de militarizarea străzilor şi de programe de construcţie de închisori.

Pe o listă de 15 candidaţi, el este urmat în sondaje de Luisa Gonzalez, în vârstă de 47 de ani, avocat evanghelic şi fost deputat, care aspiră să devină prima femeie aleasă preşedinte al Ecuadorului, cu un program care promite mai multă securitate şi respectarea drepturilor omului.

– Frontiere închise –

Bilanţul lui Daniel Noboa a fost umbrit de criticile organizaţiilor pentru drepturile omului cu privire la excesele politicii sale de securitate.

În decembrie, instanţele au dispus arestarea provizorie a 16 soldaţi suspectaţi de dispariţia forţată a patru adolescenţi ale căror corpuri au fost găsite carbonizate, un caz care a şocat ţara.

În ciuda anunţurilor lui Noboa, rata omuciderilor rămâne ridicată, de 38 la 100.000 de locuitori în 2024, după un record de 47 în 2023. În 2018, înainte de valul de infracţiuni legate de droguri care a determinat zeci de mii de ecuadorieni să îşi părăsească ţara şi a speriat investitorii şi turiştii, rata omuciderilor era de 6 la 100.000 de locuitori, relatează France Presse.

Pentru mulţi cetăţeni, viaţa de zi cu zi este marcată de relatări despre şantaj şi răpiri.

Pentru Leonardo Laso, utilizarea armatei de către Noboa pentru a combate traficul de droguri dăunează imaginii ţării: „Iese în stradă purtând o vestă antiglonţ şi o cască, declară stare de urgenţă (…) spune că suntem în război, iar acest lucru distruge orice posibilitate de investiţii”, a declarat el pentru AFP.

„Economia s-a contractat foarte probabil anul trecut”, spune şi economistul Alberto Acosta Burneo, referindu-se la întreruperile repetate de curent de la sfârşitul anului 2024, care au obligat întreprinderile să închidă temporar.

Economia şubredă a dus datoria publică la aproximativ 57% din PIB.

În acest context, Luisa Gonzalez speră să îşi ia revanşa după o primă competiţie electorală câştigată de Daniel Noboa în 2023, chiar dacă sprijinul pe care îl primeşte din partea fostului preşedinte în exil Rafael Correa, condamnat în contumacie la opt ani de închisoare pentru corupţie, divizează alegătorii.

„Este urgent să schimbăm ţara, nu prin declaraţii de război, care nu ne vor duce nicăieri, ci prin construirea păcii”, a declarat Gonzalez joi la Radio Morena.

Daniel Noboa a decis să închidă frontierele timp de trei zile, până luni, „în faţa tentativelor grupurilor armate de a destabiliza ţara”.

Votul este obligatoriu între 18 şi 65 de ani pentru cei aproximativ 14 milioane de alegători chemaţi la urne între 07:00 şi 17:00 ora locală (12:00 şi 22:00 GMT). Al doilea tur este programat pentru 13 aprilie.