Șefa JTI România cere Guvernului ca la viitoare modificare a accizei la tutun industria în domeniu să fie tratată ca un partener de dialog

„Ceea ce ne dorim în noua economie este predictibilitatea cadrului legislativ şi fiscal. La următoarea modificare a accizei, sau a cadrului de reglementare, vrem să fim parteneri de dialog, nu pedepsiţii de serviciu, aşa cum am fost întotdeauna (…) Planeta, economia sunt închise, trăim într-o altă realitate. În această realitate, noi reprezentăm partea rezilientă. Suntem bucuroşi că am putut să ne vedem de treabă. Am plătit taxele la timp şi mai mult decât anul trecut. În primul trimestru din acest an veniturile bugetare din accize la produsele din tutun au crescut cu 15,3%. Aceasta în ciuda închiderii sectorului HORECA şi a unor magazine, a existenţei zonelor carantinate şi a faptului că trăim şi muncim într-un război anti-tutun. Criza a arătat că industriile legale nu pot fi contestate, şi nici contribuţia acestora la buget”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria la webinarul online „Business în Noua Economie”, organizat de România Durabilă şi EM360.

JTI România a virat în aprilie la buget suma de 318 milioane de lei, reprezentând accizele şi TVA pentru produsele puse pe piaţă în luna martie. Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. În contextul scăderii abrupte a încasărilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil la bugetul statului.

„Până acum, în starea de urgenţă, ne-am confruntat cu lipsa unui partener real de dialog. Nu e clar cum se iau deciziile în Grupul de comunicare strategică sau Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, dar e evident că la acest nivel sectorul economic nu e reprezentat cum se cuvine. Ne-am adresat oficial Ministerului Economiei, Poliţiei, Ministerului Finanţelor, care ne-au răspuns că solicitările noastre nu sunt de competenţa lor. Am găsit însă şi disponibilitate pentru identificarea soluţiilor, la Economie, la ANPC şi chiar la MFP. Cu toate că MFP, în general, ne spune că tutunul, al doilea mare contribuabil la buget, e reglementat de Ministerul Sănătăţii, ceea ce e un paradox – industria sănătăţii, cea farmaceutică ar trebui, poate, reglementată de acest minister”, a precizat Gilda Lazăr, referindu-se la problemele cu care compania s-a confruntat în perioada stării de urgenţă.

Totodată, reprezentantul JTI a atras atenţia participanţilor din partea statului la webinar şi asupra problemelor sectorului cultural. „Economia fără cultură e mai puţin decât ceea ce ar trebui să fie. Este necesar să vă gândiţi şi la redeschiderea sectorului cultural. Mulţi oameni de cultură sunt liber-profesionişti, iar în această perioadă nu sunt angajaţi nicăieri, ceea ce e, deja, o problemă de supravieţuire”, a mai spus Gilda Lazăr.

Totodată, directorul JTI a subliniat că valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, cu 37% mai mult decât anul precedent, iar tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României de aproape 600 de milioane de euro. „România e al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia. Ca ţară, avem aici un avantaj competitiv. Suntem parte din multinaţionale, dar companiile care produc în România sunt companii româneşti, care au angajaţi români şi care plătesc taxe statului român. Reprezentăm o industrie rezilientă, cu produse conservatoare şi consum inelastic. Avem motive să fim optimişti. Credem că economia României va rezista. Am avut ani buni de creşteri economice, fără dezechilibre majore, iar cursul de schimb s-a menţinut. Ne vom reveni repede”, a mai spus Gilda Lazăr.