Efect de ricoșeu al noii legi offshore: Statul încurajează și explorarea de resurse de țiței și gaze la mare adâncime pe uscat, o gură de oxigen pentru dezvoltarea zăcământului uriaș de la Caragele

Draftul legii care ar urma să modifice legea offshore, despre care am scris AICI are și o altă prevedere interesantă: el nu se referă doar la zăcămintele din Marea Neagră, cu introduce și schimbări pentru perimetrele de uscat.

Mai precis, se introduce noțiunea de “perimetru petrolier onshore de adâncime”, care va fi tratat diferit din punct de vedere al taxării comparativ cu producția onshore din zăcămintele aflate la adâncimi mai mici.

Întâi, ce este acesta: “perimetru petrolier onshore de adâncime – perimetru petrolier localizat pe uscat, a cărui ariei corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime mai mai mare de 3000 m, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului”, scrie în draft.

Iar acestor perimetre de pe uscat li se vor aplica aceleași prevederi ca celor offshore, mai avantajoase: nu se aplică impozitul de 0,5% pe altă resursă decât gazul, impozitul suplimentar se va diminua, pentru că se va aplica de la praguri de preț mai mari (de la 85 de lei/MWh), statul garantează operatorului că nu se va schimba taxarea pe toată durata exploatării și că nu va interveni în prețul și politica de vânzare a gazelor, investitorul are o deducere de 40% a investițiilor, etc.

Așadar, în cazul în care aceste prevederi din draft vor deveni lege votată, promulgată și apărută în Monitorul Oficial, putem considera că statul vrea să încurajeze substanțial explorarea și, eventual, exploatarea resurselor de hidrocarburi de mare adâncime  – peste 3.000 metri.

Dincolo de resursele din Marea Neagră, în ultimii ani s-a vorbit despre un potențial mare zăcământ de gaze onshore, și anume cel din perimetrul Caragele, operat de Romgaz. Potrivit relatărilor de până acum, rezervele de adâncime sunt estimate de Romgaz la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, o cantitate care – ea singură – ar asigura consumul de gaze al țării pe aproape trei ani. Acumulările mari de gaze ar fi la o adâncime de 4.000 de metri, din ce s-a comunicat până acum.

Recent, conducerea Romgaz a solicitat Consiliului de Administrație înființarea Sucursalei de Producție Buzău – Caragele, cu un număr de 364 angajați, din care un director de sucursală și 13 posturi TESA, potrivit unei știri publicate de Profit.ro. “Proiectul Caragele mobilizează în paralel investiții importante, atât în faza de dezvoltare a acumulărilor care au fost identificate prin seismică 3D și care vor face obiectul programelor de foraj pentru anii următori. Zăcămintele de hidrocarburi din structura Caragele se remarcă prin dificultățile tehnice întâlnite, care au afectat atât operațiile de explorare, cât si cele de dezvoltare-exploatare”, arăta Romgaz.

Efecte pozitive pentru exploatările viitoare?

De mai multă vreme se discută despre o nouă rundă de licitații pentru a concesiona companiilor petroliere zone , atât onshore cât și offshore, în care să se facă lucrări de explorare pentru a se găsi noi zăcăminte. Vorbim despre Runda XI, care se referă la scoaterea la concesiune a 28 de perimetre, dintre care șase sunt offshore, în zona de apă mică a Mării Negre, la 12 ani de când statul roman a organizat precedenta licitație.

Având în vedere noile prevederi din draft, dacă această rundă va fi în final organizată de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale, companiile petroliere pot fi stimulate să facă explorări la mare adâncime pe uscat, pentru că regimul utilizării noilor resurse care ar putea fi descoperite devine mai avantajos.