Efecte negative grave ale impozitul minim pe cifra de afaceri pentru firmele românești: multe companii profitabile vor intra pe pierdere, și mai multe își vor adânci pierderile. Impozitul ar trebui eliminat rapid – studiu

IMCA generează distorsiuni economice majore, erodează competitivitatea companiilor și descurajează investițiile, având randament fiscal redus în raport cu costurile economice, este principala concluzie a studiului despre impozitul de 1% care se aplică pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de cel puțin 50 de milioane de euro.

Acest impozit nu are deloc o aplicabilitate restrânsă, așa cum ar putea părea: 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 mld. de Euro) este realizat de companiile supuse IMCA, find datorat de companiile cu rata profitului mai mică de 6,25%, 75% dintre codurile CAEN sunt vizate de IMCA, și 22% dintre angajații în sectorul privat din România (aproximativ un milion de persoane) lucrează în companiile vizate de IMCA.

Efectul IMCA

▪ 148 companii aate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile.

▪ 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere.

▪ 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de prot diminuată.

▪ Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companii cu marja de 1%.

▪ Doar 1 miliard de Euro venituri fiscale estimate.

▪ Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024.

Distorsiunile IMCA

▪ Creează un mediu fiscal discriminatoriu între companiile cu cifră de afaceri peste și sub pragul de 50 milioane euro.

▪ Afectează disproporționat sectoare strategice, în special industria prelucrătoare, mai ales auto.

▪ Afectează disproporționat sectoarele cu marje mici de profit.

▪ Are impact și asupra companiilor cu capital românesc, infirmând teza că măsura vizează transferul de profit în afara țării.

Riscurile aplicării IMCA

▪ Fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea pragului de 50 mil. de Euro.

▪ Orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă (lohn/toll manufacturing).

▪ Descurajarea investițiilor noi.

▪ Relocarea activităților în alte jurisdicții.

▪ Renunțarea la consolidarea fiscală în România.

▪ Potențial inflaționist prin transferul costurilor suplimentare către consumatori, în special în sectoarele unde firmele au costuri mari, marje mici și dificultăți în ajustarea structurii costurilor.

▪ Reducerea cererii și, implicit, pe termen mediu, a veniturilor, pe fondul creșterii prețurilor, accentuând declinul financiar.

▪ Reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie.

Concluzia celor de la Tax Institute este clară: acest impozit nu trebuie revizuit, el trebuie eliminat cât de curând posibil.

Singura concluzie pe care o putem trage, atât în urma analizei impactului IMCA asupra întregii cohorte de companii cu CA > 50 milioane Euro din economie, cât și a impactului asupra fiecărei Secțiuni/Diviziuni CAEN analizate, este că IMCA trebuie eliminat cât mai repede, deoarece:

1. distorsionează piața și încurajează fragmentarea artificială a afacerilor;
2. determină schimbări structurale nefavorabile în modelele de business și relocări externe;
3. erodează competitivitatea companiilor locale și descurajează investițiile;
4. generează venituri fiscale reduse, în timp ce costurile economice sunt disproporționate.

Având în vedere toate cele de mai sus, nu considerăm că IMCA poate fi revizuit într-un mod care să aibă sens, nici pentru economie și nici pentru buget. Singura opțiune logică și responsabilă este eliminarea completă a acestuia, cât mai curând posibil.

Studiul a analizat 1.084 de companii