Efectele creșterii accizei la vin. Asociații: cresc prețurile și piața neagră, se reduc suprafețele cultivate și contribuțiile la buget

Producătorii de vinuri liniștite spun că o eventuală acciză la vinurile liniștite de 10 lei pe hectolitru (100 de litri) în acest an și de 11 lei în 2026, după cum reiese din proiectul de lege privind măsurile fiscale ar avea un impact semnificativ, deoarece micii producători vor fi obligați să transforme cramele în antrepozite fiscale, să eticheteze separat stocurile și să suporte costuri administrative suplimentare. În locul introducerii accizelor, ADAR cere autorităților menținerea accizei zero pentru vinurile liniștite, promovarea vinurilor românești pe piețele interne și externe printr-un program național stabil, investiții în irigații și tehnologii pentru combaterea efectelor climatice și simplificarea legislației.

Inițial, Guvernul propusese o acciza de 76,19 lei/hl pentru 2025 și 83,81 lei/hl pentru 2026.

De asemenea, ONIV (Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă) apreciază că  acciză poate duce la falimente, reducerea suprafețelor cultivate și scăderea diversității viticole.

Prețurile vinurilor ieftine ar crește cu 10-30%

Potrivit ONIV,  acciza propusă inițial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va crește in special prețul vinurilor economice, cel mai mare segment din piață, cu 10-30%. Acest lucru se datorează aplicării accizei, la care se adaugă creșterea TVA-ului de la 19-21%. „Creșterea prețului va determina o scădere importantă a consumului și astfel a taxelor colectate de stat. Cramele sunt angajatori importanți în mediul rural, fiind motorul multor comunități”, mai transmite ONIV care mai enumer[ printre efectele negative

• Creșterea pieței negre (autoconsumului) și reducerea veniturilor bugetare.
• Scăderea cotei de piață a vinurilor locale și afectarea exporturilor.
• Supra-stocurile de vin din import caută cu disperare piața de desfacere și astfel, se va contribui indirect la anihilarea industriei vitivinicole din România, implicit, producătorii vor reduce business-urile, urmând concedieri, mai puține contribuții către stat etc.
• O acciză în România ar însemna că vinurile autohtone devin mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franța;
• Vinurile românești vor deveni necompetitive față de importuri, care au crescut de 3,7 ori mai mult decât exporturile în 2023.

„Această propunere vine într-un moment de vulnerabilitate pentru industria vitivinicolă. De peste trei ani, cramele românești se confruntă cu impactul sever al schimbărilor climatice. În același timp, costurile de producție – în special cele legate de energie și materiale specifice – au crescut dramatic. La toate acestea se adaugă presiunea importurilor de vinuri din alte state europene, care au deja un avantaj competitiv considerabil”, transmite Asociația ADAR din datele căreia costurile de producție din industrie au crescut cu 7–10% doar în prima jumătate a acestui an, la care se adaugă creșteri semnificative ale prețului materiei prime.

Potrivit ADAR, măsura fiscală ar afecta în special producătorii mici și mijlocii, care nu dispun de marje suficiente pentru a absorbi costuri suplimentare. Consecințele ar fi directe: reducerea suprafețelor cultivate, concedieri și o scădere drastică a contribuțiilor către bugetul de stat. Legea va stimula atât piața neagră, cât și autoconsumul.

În plus, din punct de vedere administrativ, implementarea acestei măsuri ar presupune un efort birocratic considerabil, disproporționat față de veniturile pe care le-ar genera. Controlul fiscal al milioanelor de loturi mici de vin, etichetarea, raportarea și inspecțiile necesare ar genera costuri suplimentare atât pentru stat, cât și pentru producători – o situație demonstrată deja în alte țări care au renunțat ulterior la această abordare.

În 2024, din cele 3,68 milioane de hectolitri produse, doar 0,88 milioane (aproximativ 24%) au fost certificate. Restul, de circa  76% nu sunt fiscalizate, provenind fie din plantații cu viță hibridă, fie din producții fără certificare DOC/IG.

„În acest context, majorarea prețului pe piața oficială nu va face decât să încurajeze și mai mult comerțul neoficial”.

„Impactul unei asemenea măsuri se va resimți inclusiv în zona turismului rural și viticol. Cramele care organizează degustări, promovează gastronomia locală sau susțin festivaluri și evenimente culturale vor fi grav afectate. Vinul românesc este un ambasador al teritoriului – iar slăbirea acestei industrii înseamnă pierderi pe lanț, în multiple domenii”, mai transmite Asociația.

„România a mai trecut printr-o astfel de situație: accizarea vinului introdusă în 1997 a contribuit semnificativ la declinul industriei vitivinicole. Abia începând cu 2003, odată cu eliminarea accizei, sectorul a început să se redreseze, susținut de investiții și de un cadru fiscal mai echilibrat” spune Cristian Tudor, enolog la Domeniul Aristiței și membru ADAR.

România, al șaselea producător de vin din Europa, cu 187.000 ha de viță-de-vie. Producția de vin a scăzut însă în 2024 cu 19,8% din cauza secetei, înghețurilor, grindinei și altor intemperii. Pe de altă parte, costurile de producție ale producătorilor  au crescut cu 7-10% din cauza energiei, forței de muncă și logisticii și există o presiune financiară din cauza regulilor Sistemului de Garanție Returnare- SGR;
Industria  resimte puternic și presiunea importurilor care invadează piața românească în creștere accelerată in ultimii 10 ani, iar resursa umană specializată din industria vitivinicolă românească nu mai există întrucât școlile dedicate industriei au dispărut.

Majoritatea țărilor mari producătoare de vin din Uniunea Europeană – inclusiv Germania, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Austria – nu aplică accize pe vinul liniștit.